Scandalul MoldATSA a produs o deteriorare rapidă și măsurabilă a imaginii președintei R. Moldova, Maia Sandu, și a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) de guvernământ. Barometrul IMAS din iulie 2026, comandat de „Independent news”, relevă o situație periculoasă pentru actuala putere de la Chișinău: respondenții nu au încredere în explicațiile președintei, percepția că nepotismul este generalizat, nemulțumire față de reacția autorităților și demobilizarea unei părți importante a electoratului PAS.
Cazul „MoldATSA” este cunoscut de aproape întreg eșantionul de respondenți. Potrivit barometrului, 95% dintre respondenți au auzit despre demisiile unor funcționari în urma criticilor publice și despre situațiile asociate conducerii MoldATSA.
Percepția asupra gravității faptelor este, de asemenea, fără echivoc. Aproximativ 66% dintre respondenți consideră „foarte grav” faptul că verișoara Maiei Sandu ar fi încasat venituri de peste 120.000 de lei lunar de la MoldATSA.
În același timp, 49% apreciază drept „foarte grav” faptul că directorul instituției ar fi prezentat un CV care conținea informații false. Dacă sunt însumate răspunsurile „foarte grav” și „destul de grav”, ponderea celor care consideră situația problematică depășește 80%, indiferent de varianta de întrebare.
Cea mai dură lovitură pentru Maia Sandu este faptul că publicul respinge explicația pe care a oferit-o. Președinta Republicii Moldova a susținut că nu știa despre situația verișoarei sale și că a aflat informațiile din presă. Numai 13% dintre respondenți cred această explicație, în timp ce 74% nu o consideră credibilă.
Nu este un caz izolat
Publicul nu vede cazul MoldATSA ca pe unul izolat. Întrebați care este cea mai mare problemă dezvăluită de scandal, 38% dintre respondenți indică în primul rând nepotismul și relațiile de cumetrie. Lipsa controlului instituțional este menționată de 19%, iar veniturile mari plătite din bani publici de 14%. Faptul că Maia Sandu afirmă că nu a știut despre situație este indicat de numai 8%.
Ierarhia arată că opinia publică privește MoldATSA ca pe simptomul unui sistem în care relațiile personale și de rudenie contează mai mult decât competența. Pentru PAS, o asemenea percepție poate fi mai periculoasă decât scandalul punctual, deoarece atacă însăși diferența morală pe care partidul a încercat să o stabilească între actuala guvernare și regimurile anterioare.
De altfel, 60% dintre respondenți consideră că, în perioada guvernării PAS, angajările în instituțiile statului s-au făcut mai degrabă pe criterii de rudenie, cumetrie sau interese personale. Numai 9% cred că acestea au fost realizate pe criterii de merit.
Reacția autorităților nu a reușit să limiteze efectele scandalului. Aproximativ 65% dintre respondenți se declară nemulțumiți de verificările, demisiile, explicațiile și anchetele anunțate până în prezent. Dintre aceștia, 36% sunt „foarte nemulțumiți”.
Așteptările privind finalizarea cazului sunt la fel de pesimiste. Numai 13% cred că vor exista anchete serioase, urmate de sancțiuni. În schimb, 34% consideră că scandalul va fi acoperit sau mușamalizat, iar 20% se așteaptă ca acesta să fie lăsat să se stingă. Cumulat, 54% dintre respondenți anticipează fie o mușamalizare, fie dispariția subiectului fără consecințe importante.
Promisiunea unei „curățenii” în instituțiile statului este întâmpinată cu o neîncredere și mai mare. Aproximativ 80% spun că au puțină, foarte puțină sau deloc încredere că această operațiune va fi realizată cu adevărat. Problema PAS nu mai este, prin urmare, doar justificarea unor numiri sau venituri, ci incapacitatea de a convinge publicul că propriile mecanisme de control și sancționare funcționează.
Modul cum a evoluat evaluarea Maiei Sandu oferă o indicație clară privind amploarea prejudiciului politic și de imagine suferit de președintă. Ponderea evaluărilor favorabile, cu note între 7 și 10, a crescut de la 36%, în iunie 2025, la 39%, în februarie a.c., și 42%, în iunie a.c. În iulie, aceasta a coborât abrupt la 33%. Pierderea de aproape nouă puncte într-o singură lună este cea mai mare scădere lunară din graficul care acoperă ultimii cinci ani. Momentul căderii coincide cu scandalul MoldATSA.
Nivelul dezamăgirii față de PAS întărește imaginea de ansamblu. Aproximativ 51,4% dintre respondenți acordă nota maximă, 10 din 10, pe scala dezamăgirii față de partid, iar 54% se situează în intervalul 9–10. Este o reacție de respingere intensă, din partea unor alegători care au avut anterior așteptări ridicate de la PAS.
Responsabilitatea este transferată direct asupra Maiei Sandu. Întrebați cine poartă cea mai mare răspundere pentru modul în care merg lucrurile în Republica Moldova, 29% o nominalizează pe președintă. Guvernul și premierul sunt indicați de 24,5%, iar PAS de 14,1%.
Consecințele se observă direct în intenția de vot. PAS a coborât în iulie la 20,6%, cea mai mică valoare din întreaga serie istorică prezentată de IMAS. În perioada aprilie – iunie 2026, partidul se situa la aproximativ 27-28%. Scăderea este, așadar, de aproape șapte puncte procentuale într-un interval foarte scurt.
Efectul principal nu nu este, însă, transferul masiv și clar al alegătorilor către un partid concurent. Doar 12% afirmă că evenimentele recente îi fac mai dispuși să susțină PAS. În schimb, 33% spun că nu mai vor să participe la vot, iar 19% declară că au devenit mai nehotărâți. Scandalul produce demobilizare. O parte a electoratului nu se îndreaptă automat spre opoziție, ci se retrage, ezită sau refuză să mai aleagă.
Aceeași stare de spirit se reflectă în evaluarea direcției țării. În iulie 2026, 64% dintre respondenți consideră că Republica Moldova merge într-o direcție greșită, față de 56% în iunie. Este cea mai nefavorabilă valoare a acestui indicator din ultimul an și jumătate.
Apariția unei alternative prezidențiale nu este, deocamdată, limpede. La întrebarea privind un eventual candidat alternativ, 24% dintre respondenți nu știu sau nu răspund, aceasta fiind cea mai mare pondere dintre toate opțiunile. Prin urmare, există nevoia unei alternative, dar, până în prezent, niciun lider sau formațiune politică nu reușesc să concentreze nemulțumirea.
În concluzie, prejudiciul de imagine este cu atât mai consistent cu cât legitimitatea politică a Maiei Sandu a fost construită în mare măsură pe promisiunea meritocrației, eliminării practicilor corupte asociate vechilor guvernări și funcționarea instituțiilor.
În baza acestor promisiuni, Maia Sandu și PAS au câștigat alegerile. Ultimul sondaj IMAS relevă faptul că este o criza de legitimitate, care nu se rezolvă cu masuri economice. În plus, de data asta nemulțumirile legate de masurile economice propuse sunt și ele mari. Reforma fiscală nu a fost percepută ca pe o dorință de reformare a statului, ci ca pe un atac direct la buzunarul cetățeanului. „Va fi interesant dacă, în perioada septembrie – octombrie, dezamăgirea se fixează sau se poate repara.
