Gl. Lucian Pahonțu, directorul SPP, și judecătorul CCR, Bogdan Licu, au făcut amândoi parte, înainte de ’89 din Trupele de Securitate. În Decembrie ’89 erau militari: Pahonțu era locotenent, iar Licu, sanitar. Magistratul susține că nu îl cunoștea pe atunci pe șeful SPP, pentru că nu au făcut parte din aceeași unitate militară.
„Nu l-am cunoscut atunci pe domnul Pahontu, ci mult mai târziu când, în calitate de procuror, în unele activități pe care le desfășuram în instumentarea dosarelor penale, interacționam cu structurile de jandarmi aflate sub comanda dânsului”, a precizat Bogdan Licu pentru „Independent news”.
Cu toate acestea, în anii în care Licu a fost în fruntea Ministerului Public, procurorii militari care au instrumentat dosarul Revoluției nu l-au reaudiat nici pe el, nici pe gl. Pahonțu. Un motiv este că, pe cale ierarhică, Bogdan Licu era șeful procurorilor militari care au instrumentat speța.
În lunile de după Revoluția din decembrie ’89, militarii din Trupele de Securitate au dat declarații despre acele zile fierbinți. Printre ei și actualul director al SPP, gl. Lucian Pahonțu. Declarația olografă a acestuia a fost publicată de Recorder și poate fi citită AICI. Ea confirmă prezența lui Lucian Pahonțu în rândul forțelor de represiune care au acționat în zona Pieței Universității – Comitetul Central- Ateneul Român, în seara de 21 decembrie 1989.
„În ziua de 21-12-1989 (…) în jurul orei 22:00 am primit ordin să schimbăm o subunitate aflată în blocare pe Strada „13 Decembrie”. Eu împreună cu comandantul companiei ne-am deplasat cu camionul la locul ordonat și am intrat în dispozitiv. Aici am luat scuturile de la subunitatea pe care am înlocuito. În fața dispozitivului se aflau unități și blindate ale MApN care executau foc de avertizment.
Am rămas în dispozitiv pînă în jurul orei 2:00, după care am rămas în repauz la camion. În toată această perioadă nici eu și nici subunitatea nu am avut contact cu manifestanții.
Pe data de 22-12-1989 am primit ordin să intrăm din nou în dispozitiv. În jurul orei 9:00 pe Bl. Nicolae Bălcescu au venit din nou coloanele de manifestanți. În fața dispozitivului nostru se afla un cordon de subofițeri și ofițeri de miliție. În spatele dispozitivului nostru se aflau două blindate ale MApN. Noi nu am avut contact cu manifestanții și nici aceștia nu au luat atitudine împotriva noastră.
În jurul orei 10:00 am primit ordin de la comandantul dispozitivului Lt col Alecu Ion să ne retragem și să permitem accesul manifestanților în Piața Revoluției ceea ce am și făcut. Ajunși în Piața Revoluției manifestanții ne-a îmbrățișat a dat flori și mîncare militarilor. În continuare ne-am îmbarcat în camioane și ne-am întors în unitate.
Nici noi cadrele și nici militarii nu am avut muniție la el, muniția se afla în lăzi sigilate. La întoarcerea în unitate muniția a fost verificată și predată. Menționez că nu a fost lipsă nici un cartuș”, a scris tânărul locotenent Pahonțu în declarația dată pe 9 martie 1990.
Declarații contradictorii
Ofițerii Ion Alecu și Gheorghe Rădulescu, și ei militari în Trupele de Securitate, au dat declarații care contrazic afirmațiile gl. Pahonțu. EI vorbesc pe larg despre evenimentele grave din Piața Universității și despre ciocniri dure între forțele armate și manifestanți.
În seara de 21 decembrie 1989, trupele de represiune au omorât atunci 48 de oameni, în timp ce alți 150 au fost răniți și 1.245 au fost bătuți și arestați.
Maiorul Gheorghe Rădulescu spune că, de fapt, militarii sub comanda lt. Pahonțu au acționat în zona Intercontinental.
„Când am ajuns în dispozitivul ordonat am văzut următoarele: în spațiul delimitat de hotelul Intercontinental și Teatrul Național și restaurantul Dunărea și Universitate era adunată o masă mare de oameni care strigau lozinci anticeaușiste, realizau baricade din autovehicule ce soseau dinspre Piața Unirii pe care apoi le ocupau.”
Locotenent-colonelul Ion Alecu, care precizează că lt. Pahonțu a fost comandantul său de dispozitiv, punctează în declarația sa că dispozitivul său a avut contact cu manifestanții:
„În ziua de 21.12.89 și 22.12.89 până la ora 11:00-11:30 am comandat subunitățile din blocarea str. 13 Decembrie spre hotel Intercontinental. Pe toată această perioadă am avut legătura radio permanent cu col. Pavelescu, care ne-a coordonat activitatea. Raportez că în mai multe rânduri am comunicat că rezist cu greu demonstranților”
Un alt ofițer de la UM 0305, care a participat alături de Lucian Pahonțu la evenimentele din zona hotelului Intercontinental, este locotenentul Radu Grigoraș. Acesta a confirmat, într-un dialog telefonic cu jurnaliștii Recorder, că unitatea din care făceau parte a avut ciocniri cu revoluționarii: „Au fost, cum să nu?! Noi am fost prezenți chiar acolo, la baricadă, când au venit tancurile și au trecut peste ei, i-au călcat, i-a împușcat în cap… I-am luat, i-am urcat în camioane, am spălat străzile împreună cu pompierii. În noaptea aia s-a deschis foc în manifestanți, cum să nu? Asta e, asta s-a întâmplat. S-a tras în oameni, dar consumul nostru de muniție a fost zero”.
Grigoraș a povestit și că Lucian Pahonțu s-a întâlnit în acea noapte cu unchiul său, generalul Vasile Milea. „Ce știu și pot să vă relatez e că se cunoștea personal cu Milea. În noaptea de 21-22 eu eram coleg cu el, cot la cot. Și a venit Milea și l-a întrebat: «Ce faci, Lucică, aici?» «Organizăm dispozitiv de blocare a pătrunderilor». «Aveți grijă, Lucică, de militari și de armament. Nu deschideți focul»”.
A doua zi dimineață, pe 22 decembrie, generalul Vasile Milea avea să fie găsit împușcat în biroul său. Versiunea oficială este că acesta s-a sinucis, dar există și interpretări conform cărora Milea a fost asasinat.
Bogdan Licu la Revoluție
Bogdan Licu, actual judecător al Curții Constituționale a României (CCR), a confirmat, în exclusivitate pentru „Independent news”, că în timpul Revoluției era militar în termen în cadrul fostelor Trupe de Securitate, actualmente Jandarmeria Română, din care a făcut parte și actualul director al SPP, gl. Lucian Pahonțu. Licu a fost într-un pluton diferit de cel comandat de Pahonțu.
Într-un răspuns adresat publicației noastre, Bogdan Licu a precizat că, la acel moment, avea calitatea de sanitar, fiind absolvent de liceu sanitar.
„Unitatea din care făceam parte avea ca misiune paza unor obiective. Nu am făcut parte din aceeași unitate militară cu domnul Pahontu. Nu l-am cunoscut atunci pe domnul Pahontu, ci mult mai târziu când, în calitate de procuror, în unele activități pe care le desfășuram în instumentarea dosarelor penale, interacționam cu structurile de jandarmi aflate sub comanda dânsului”, susține judecătorul CCR.
El a insistat că „nu am folosit niciodată muniție de război în timpul evenimentelor din Decembrie 1989 și nici după aceea.”
„Subunitatea la care am fost repartizat, în perioada ianuarie 1989- ianuarie 1990 (când am fost trecut in rezervă), a fost Garda Consiliului de Stat, fostul Palat Regal, și acolo am fost în timpul Revoluției. Corpul de gardă era situat în spatele Palatului Regal, lângă actuala Sală a Palatului. În timpul evenimentelor din Decembrie 1989 nu am părăsit corpul de gardă și nu am avut armă în dotare”, ne-a precizat magistratul.
Potrivit acestuia, „prima dată când am părăsit spațiile, în care era Corpul de gardă, a fost în zorii zilei de 23 Decembrie, când am fost solicitat să acord primul- ajutor soldaților și civililor răniți în schimburile de focuri, care au început în noaptea de 22 spre 23 Decembrie”.
Informația despre apartenența lui Bogdan Licu la Trupele de Securitate a fost publicată în premieră de jurnalista Emilia Șercan, pe pagina sa de Facebook, și a fost preluată de Aktual24.ro
Dosarul Revoluției
Dosarul Revoluției a fost instrumentat, în principal, de Dan Voinea, Gheorghe Cosneanu și Cătălin- Ranco Pițu.
Dan Voinea a instrumentat dosarul în perioada 1996 -2009, o perioadă lungă de tip, care i-a adus acuzații de tergiversare a speței. După pensionarea sa din 2009, dosarul a rămas la Secția Parchetelor Militare (SPM).
Dosarul principal nr. 97/P/1990, constituit de Voinea prin conexarea mai multor cauze, a fost lucrat și soluționat în 2010 de procurorii militari Claudiu Culea, Marian Tudor și Codruț Mihalache.
Tot aceștia, alături de procurorul militar Iulian Dinu, au fost cei care au semnat ordonanța de clasare din 14 octombrie 2015, în dosarul renumerotat 11/P/2014.
Gheorghe Cosneanu
Conducerea Secției Parchetelor Militare (SPM) era asigurată la acea vreme de Ion Vasilache, iar Gheorghe Coșneanu avea un rol de conducere în structura de urmărire penală.
Fost șef al Parchetului Militar Timișoara, generalul magistrat Gheorghe Cosneanu a cercetat evenimentele din Decembrie ’89 încă din acele zile.
Începând cu 1 iunie 2016, a fost delegat șef al Secției Parchetelor Militare (SPM) din Parchetul de pe lângă ÎCCJ. La începutul anului 2017, a fost numit pe această funcție, prin decret prezidențial, pe o perioadă de 3 ani.
El a verificat și confirmat rechizitoriul din dosarul 11/P/2014, la 5 aprilie 2019, în calitate de procuror militar șef. S-a pensionat în decembrie 2019.
Cătălin Ranco Pițu
Născut în 1973 la Timișoara și licențiat în drept al Universității Ecologice din București, Cătălin Ranco Pițu a fost procuror militar la Parchetul Militar Timișoara (unde era adjunct) până în august 2016, când a fost transferat la SPM București pentru a lucra la Dosarul Revoluției.
A semnat, ca șef al Biroului de urmărire penală, rechizitoriul din 5 aprilie 2019, precum și noul rechizitoriu întocmit după restituirea cauzei la Parchet. A devenit el însuși șef al SPM în martie 2020, fiind succesorul lui Cosneanu.
S-a pensionat la 15 martie 2023, după 26 de ani în magistratură. A declarat public, în mai multe interviuri, că a rămas singurul procuror din echipa inițială care a dus ancheta până la capăt.
Bogdan Licu
Actualul judecător CCR, Bogdan Licu, numit pe această poziție la 3 mai 2022, la propunerea PSD, a ocupat, de-a lungul timpului, funcții importante în Ministerul Public, după cum urmează:
– 16 mai 2013 – 16 mai 2016: prim-adjunct al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ);
– 16 mai 2016 – 15 mai 2019: adjunct al Procurorului General al PÎCCJ;
– 16 mai 2019 – februarie 2020: procuror general interimar al PÎCCJ;
– februarie 2020 – 10 iunie 2022: prim-adjunct al Procurorului General al PÎCCJ.
Surse „Independent news” susțin că numirea lui Bogdan Licu în functii de conducere la Parchetul General si Curtea Constituțională a României (CCR) l-a avut în spate pe gl. Lucian Pahonțu. Licu a infirmat acest lucru, într-o declarație exclusivă pentru „Independent news”.
Bogdan Licu a fost, în toată această perioadă, șeful ierarhic al procurorilor militari care au instrumentat Dosarul Revoluției. Din acest motiv nici el, nici gl. Lucian Pahonțu nu au fost reaudiați, deși acest lucru era obligatoriu cel puțin în cazul gl. Pahonțu, având în vedere existența mărturiilor contradictorii despre acele zile din debembrie 1989.
Mai mult, Bogdan Licu a luat o serie de decizii în dosar care au întârziat și mai mult pronunțarea unei sentințe.
Pe 5 aprilie 2016, în calitate de prim-adjunct al procurorului general, Bogdan Licu a emis Ordonanța nr. 692/C2/2016, prin care a infirmat din oficiu Ordonanța nr. 11/P/2014 din 14 octombrie 2015 a Secției Parchetelor Militare, prin care fusese clasat dosarul. A dispus redeschiderea urmăririi penale. Sursa AICI.
Mai mult, pe 21 octombrie 2019, din poziția de procuror general interimar – Licu a emis Ordonanța nr. 2556/C/2019, prin care a infirmat din nou anumite soluții de clasare din rechizitoriul din 5 aprilie 2019, în special cele privind Petre Roman și Teodor Brateș, și a dispus redeschiderea urmăririi penale. Sursa AICI.
După redeschidere, echipa de procurori care a instrumentat dosarul a fost compusă din Cătălin Ranco Pițu, Dan Mihail Mitrănescu și Virgiliu Marian Istrate.
Pițu îl apără pe Pahonțu
Generalul- magistrat Cătălin Ranco Pițu, unul dintre procurorii militari care ar fi trebuit să-i audieze pe Bogdan Licu și pe gl. Lucian Pahonțu, i-a luat apărarea actualului director al Serviciului de Protecție și Pază (SPP), într-o declarație acordată Evenimentului Zilei.
„Generalul Lucian Pahonțu nu a fost cercetat personal niciodată pe parcursul celor 36 de ani, perioadă care s-a scurs din 1989 încoace. Declarația lui scrisă aflată la dosar a fost dată pentru că toate cadrele trupelor fostei Securități, USLA, Direcția a V-a etc, au fost audiate declarativ în baza vechiului Cod penal, adică e vorba de declarație olografă.
Asta, pentru că, de-a lungul timpului, imediat după Revoluție, s-a încercat și s-a și stabilit care a fost starea de fapt în primul rând la Timișoara și București, dar și celelalte orașe unde au fost morți și răniți. Cei din USLA, Securitate etc, au fost suspectați de toate grozăviile și toți au fost audiați. Dar asta nu înseamnă că a fost o urmărire penală in personam.
Lucian Pahonțu avea la acea vreme 25 de ani. Pe 21 decembrie 1989, plutonul lui a fost trimis în centrul Capitalei.
Dar, nu există nicio probă că Pahonțu a participat la represiune. Plutonul lui a fost dispus, conform ordinelor, lângă fostul restaurant Cina, nu la Baricada de la Inter, care a fost spartă de blindatele trimise la ordinul generalului Milea”, a spus Pițu.
În ciuda declarației lui Pițu, reaudierea gl. Lucian Pahonțu în Dosarul Revoluției se impunea, având în vedere existența mărturiilor contradictorii date de Ion Alecu, Gheorghe Rădulescu și Radu Grigoraș.
