Parlamentul European a adoptat marți un raport în care solicită Comisiei Europene să elucideze interferențele în alegerile prezidențiale din România din 2024, respectiv să dea publicității concluziile verificărilor pe care experții Comisiei le-au efectuat pe această temă, inclusiv raportul întocmit pe baza informațiilor primite de la autoritățile din România. În context, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a apreciat că Uniunea Europeană ar trebui să se concentreze și pe „ingerințele interne, nu doar pe cele externe”.
Raportul privind Scutul Democrației Europene, adoptat la Strasbourg cu 420 de voturi „pentru”, 220 „împotrivă” și 26 de „abțineri”, se bazează pe concluziile Comisiei speciale a legislativului european, înființată în decembrie 2024, la scurt timp după anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din România, câștigat de Călin Georgescu, în urma suspiciunilor privind interferența rusească în procesul electoral și manipulării algoritmului TikTok.
Răspunzând la o întrebare referitoare la situația din România, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a apreciat că Uniunea Europeană ar trebui să se concentreze și pe „ingerințele interne, nu doar pe cele externe”.
„Vorbim de interferențe. Există și interferențe interne, nu doar cele externe. Interferențe ale unor actori din interiorul țărilor respective. Ne vom concentra foarte mult și pe acestea. Este cazul României, unde ingerințele au fost clare, dar și cazul altor țări europene, care sunt sub atac. În anii următori vom avea o discuție lungă, pentru că vom avea alegeri în multe țări europene”, a spus Metsola.
La rândul său, europarlamentarul român Vasile Dîncu, vicepreședinte al Comisiei speciale privind Scutul Democrației Europene, a declarat că spera ca „raportul Comisiei Europene să sprijine cu dovezi procesul de elucidare” a ceea ce s-a întâmplat în 2024.
„Pentru România sunt câteva aspecte importante. România apare de șase ori, chiar de șapte ori, în acest raport. Din păcate apare, prin ceea ce s-a întâmplat la alegerile din 2024, mai degrabă ca un simbol al vulnerabilității democratice”, a punctat Dîncu
Recomandările PE au drept obiectiv consolidarea rezilienței în fața activităților ostile care vizează Uniunea Europeană, precum manipularea informațiilor și interferența străină (FIMI), atacurile hibride și campaniile coordonate de dezinformare, în special în procesele electorale.
Deputații europeni susțin crearea Centrului UE pentru reziliență democratică, care va funcționa ca un „centru de excelență” independent pentru combaterea FIMI și a dezinformării, precum și pentru coordonarea acțiunilor naționale. Noua structură nu va dubla instrumentele existente, ci va consolida acțiunile în curs la nivelul UE.
„Cel mai important aspect din raport se referă la protecția democrației din Europa, care va fi legată direct de sistemul de securitate european. Nu mai este doar o chestiune de monitorizări, de fact-checking sau de alte lucruri ne-esențiale. Raportul recunoaște și obligă Comisia Europeană să facă câteva lucruri mai importante pentru acel centru de reziliență privind democrația, centru care nu avea un statut juridic foarte clar.
Raportul solicită ca Centrul să aibă un statut juridic foarte clar, o finanțare și un control din partea Parlamentului European. Inițial, raportul solicita ca prezența statelor să fie facultativă, dar am promovat un amendament, adoptat, în care am explicat că nu putem să avem, pe bani europeni, o protecție a rezilienței democratice cu două viteze, pe bani: cine vrea participă, cine nu vrea, nu participă”,a spus Dîncu.
Concluziile raportului adoptat de Parlamentul European sunt următoarele:
- Rusia reprezintă principala amenințare externă; Belarus, China, Iranul și Coreea de Nord sunt, de asemenea, active
- Protejarea presei libere și independente și combaterea ingerințelor electorale online sunt esențiale
- Este nevoie de un mandat clar și de un buget dedicat pentru noul organism al UE însărcinat cu combaterea ingerințelor străine
- Platformele online ar trebui să ia măsuri împotriva ingerințelor electorale generate de boți
Deputații europeni susțin că abordarea UE suferă în prezent de fragmentare, întrucât statele membre individuale nu pot contracara eficient aceste amenințări pe cont propriu.
Reziliența electorală
Pentru a proteja integritatea alegerilor împotriva amenințărilor în continuă evoluție și pentru a preveni finanțarea prin intermediari și interferențele, eurodeputații propun clasificarea infrastructurii electorale ca fiind critică.
Aceștia solicită aplicarea principiului „cunoaște-ți donatorul” pentru donațiile politice bazate pe criptomonede, măsuri împotriva deepfake-urilor rău intenționate și a reclamelor frauduloase, precum și o protecție sporită pentru candidatele femei.
De asemenea, aceștia afirmă că o cooperare strânsă și sprijinul pentru îmbunătățirea rezilienței în țările candidate și partenere sunt esențiale, condamnând în același timp instrumentalizarea migrației ca o încercare inacceptabilă de a exercita presiune politică asupra UE.
Rusia: amenințarea principală la adresa integrității democratice a Europei
Raportul evidențiază atacurile hibride frecvente ale Rusiei asupra infrastructurii critice, precum atacurile cibernetice, sabotajul fizic, incendierea, spionajul și bruierea semnalelor, provenind, de asemenea, din Belarus, China, Iran și Coreea de Nord.
Deputații europeni doresc extinderea sancțiunilor asupra celor care facilitează dezinformarea și asupra celor care ajută la eludarea sancțiunilor existente. De asemenea, raportul condamnă „punerea pe lista neagră” din motive politice de către Rusia a unor funcționari ai UE, jurnaliști și deputați europeni, considerând-o un instrument al războiului hibrid.
Interferența digitală
Întrucât aceste atacuri au loc în mare parte în sfera digitală, deputații europeni solicită aplicarea riguroasă a normelor digitale existente (cum ar fi legislația privind serviciile digitale și cea privind inteligența artificială), mai degrabă decât adoptarea unei noi legislații.
De asemenea, eurodeputații doresc ca platformele să fie trase la răspundere și să depună eforturi suplimentare pentru a combate interferența electorală generată de boți și pentru a proteja discursul democratic. Raportul precizează că libertatea de exprimare și de informare sunt drepturi care protejează ființele umane, nu mașinile.
Suveranitatea Uniunii Europene
Deputații europeni îndeamnă UE să-și reducă dependența de tehnologia controlată din străinătate în sectoarele critice, în special de la companiile tehnologice americane și de la producătorii chinezi de hardware, inclusiv printr-o strategie echilibrată de tip „cumpărați produse europene” atunci când se investește în infrastructura critică, precum și prin diversificarea către parteneri mai fiabili pentru aprovizionarea cu materii prime critice.
Libertatea presei și societatea civilă
Consolidarea competențelor în domeniul mass-media și al inteligenței artificiale este esențială, alături de o societate civilă robustă și independentă, afirmă deputații europeni.
Aceștia solicită angajamente de finanțare pe termen lung pentru libertatea presei și jurnalismul de investigație, garanții împotriva programelor spion ilegale și sprijin pentru participarea civică.
Pregătirea societății
Deputații europeni subliniază că consolidarea rezilienței democratice presupune ca societatea să continue să funcționeze în situații de criză. Aceștia recomandă organizarea periodică a unor exerciții la scară largă, crearea unei aplicații de alertă în caz de criză la nivelul UE și desemnarea unei „Zile europene a pregătirii” anuale pe 24 februarie – aniversarea invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia.
Raportorul Tomas Tobé (PPE, Suedia) a declarat în cadrul dezbaterii în plen: „Acest raport nu vizează reglementarea opiniilor politice. El vizează protejarea democrației noastre împotriva operațiunilor de influență străină. Bot-urile rusești nu reprezintă libertatea de exprimare. Interferența străină nu reprezintă libertatea de exprimare. Iar manipularea alegerilor noastre nu reprezintă, cu siguranță, libertatea de exprimare”.
