Parlamentul European a aprobat miercuri una dintre cele mai dure reforme ale politicii de migrație, într-o încercare de a crește numărul expulzărilor și de a limita deplasările neautorizate între statele membre.
Noua legislație, adoptată cu 418 voturi pentru, 218 împotrivă și 30 de abțineri, modifică substanțial regulile aplicate până acum în Uniunea Europeană și introduce măsuri mai stricte pentru persoanele care nu au drept de ședere pe teritoriul UE.
Reforma vine pe fondul criticilor formulate de mai multe state membre și de partidele de centru-dreapta și dreapta, care au susținut în ultimii ani că actualul sistem european este ineficient, deoarece doar o parte dintre persoanele care primesc decizii de returnare părăsesc efectiv Uniunea Europeană.
Obligația de a coopera cu autoritățile
Potrivit noilor reguli, orice cetățean din afara Uniunii Europene care primește o decizie de returnare va avea obligația legală de a coopera cu autoritățile naționale responsabile de punerea în aplicare a măsurii.
Persoanele vizate vor trebui să furnizeze informații privind identitatea lor, documentele de călătorie și alte date necesare organizării returnării în țara de origine sau într-un stat care acceptă preluarea acestora.
Nerespectarea obligației de cooperare va putea constitui un motiv pentru aplicarea unor măsuri coercitive suplimentare.
Detenție de până la 24 de luni
Una dintre cele mai importante modificări privește extinderea posibilităților de luare în custodie publică.
Autoritățile vor putea dispune detenția unui migrant aflat ilegal pe teritoriul Uniunii dacă există riscul ca acesta să se sustragă procedurilor, refuză să coopereze sau este considerat un risc pentru securitatea publică.
Decizia va trebui luată în urma unei evaluări individuale și va putea fi dispusă de o autoritate administrativă sau judiciară.
Perioada maximă de detenție poate ajunge la 24 de luni, iar în anumite circumstanțe aceasta poate fi prelungită. Prelungirea este posibilă dacă apar informații noi, dacă se schimbă situația persoanei vizate sau dacă se înregistrează progrese în colaborarea cu țara către care urmează să fie returnată.
În plus, dacă persoana se deplasează într-un alt stat membru al Uniunii Europene, autoritățile acelui stat vor putea dispune o nouă perioadă de detenție.
Alternative la detenție
Legislația prevede că detenția trebuie utilizată doar atunci când este necesară și proporțională.
Statele membre vor putea impune măsuri alternative, precum obligația de prezentare periodică la autorități; obligația de a locui într-un loc desemnat; depunerea unei garanții financiare; monitorizarea electronică.
Scopul acestor măsuri este asigurarea disponibilității persoanei pentru procedura de returnare fără recurgerea imediată la detenție.
Percheziții și verificarea dispozitivelor electronice
Noua legislație oferă autorităților competențe sporite pentru identificarea și pregătirea returnării.
Acestea vor putea efectua, cu respectarea procedurilor legale și pe baza unei autorizații administrative sau judiciare, percheziții corporale, verificări ale locuințelor și ale altor spații relevante.
Autoritățile vor putea de asemenea să verifice și să confişte temporar bunuri personale sau dispozitive electronice dacă acestea sunt relevante pentru stabilirea identității persoanei ori pentru organizarea returnării.
Parlamentul European subliniază că toate aceste măsuri trebuie să respecte drepturile fundamentale garantate de legislația europeană și internațională.
Centre de returnare în afara Uniunii Europene
Cea mai controversată prevedere a reformei este introducerea posibilității transferării migranților către „centre de returnare” situate în afara Uniunii Europene.
Statele membre vor putea încheia acorduri cu țări terțe dispuse să găzduiască astfel de centre și să primească persoane care fac obiectul unei decizii de returnare.
Măsura nu se va aplica minorilor neînsoțiți.
Potrivit textului adoptat, aceste acorduri vor putea fi încheiate numai cu state care respectă drepturile omului, dreptul internațional și principiul nereturnării, care interzice trimiterea unei persoane într-o țară unde riscă persecuții, tortură sau tratamente inumane.
Comisia Europeană și celelalte state membre vor trebui informate înainte de intrarea în vigoare a unor astfel de acorduri.
Reguli mai dure pentru persoanele considerate un risc de securitate
Noua legislație prevede măsuri suplimentare pentru persoanele care sunt considerate o amenințare la adresa securității publice sau a siguranței naționale.
În aceste cazuri, procedurile de returnare vor putea fi accelerate, iar autoritățile vor avea la dispoziție instrumente suplimentare pentru a preveni sustragerea de la executarea deciziei.
„Europa își respectă promisiunile”
Raportorul dosarului, eurodeputatul olandez Malik Azmani, a susținut că reforma răspunde unei solicitări formulate de mult timp de cetățenii europeni și de statele membre.
Potrivit acestuia, politica de returnare reprezenta până acum veriga slabă a sistemului european de migrație, iar noile reguli oferă instrumentele necesare pentru aplicarea efectivă a deciziilor de expulzare.
„Oamenii se așteaptă, pe bună dreptate, ca cei care nu au drept de ședere să se întoarcă în țările lor de origine. După aproape 20 de ani de stagnare, Europa are în sfârșit un sistem de returnare mai eficient”, a declarat acesta după vot.
Ce urmează
Pentru a intra în vigoare, regulamentul trebuie să fie adoptat formal și de Consiliul Uniunii Europene și publicat în Jurnalul Oficial al UE.
O parte dintre dispoziții, inclusiv cele referitoare la centrele de returnare și anumite proceduri privind minorii, vor deveni aplicabile imediat după intrarea în vigoare a actului normativ.
Alte prevederi care necesită pregătiri administrative și legislative suplimentare vor începe să fie aplicate la 12 luni după intrarea în vigoare a regulamentului.
Reforma reprezintă una dintre cele mai importante modificări ale politicii europene de migrație din ultimii ani și marchează o orientare mai strictă a Uniunii Europene în ceea ce privește gestionarea imigrației ilegale și executarea deciziilor de returnare.
