Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană și-au exprimat îngrijorarea față de noua lege chineză privind unitatea etnică, unnact normativ care oferă Beijingului o bază legală pentru a acționa împotriva persoanelor din afara granițelor sale. China a respins vineri criticile, calificând acuzațiile drept o „calomnie malițioasă” și acuzând guvernele occidentale de amestec în afacerile sale interne.
Conform Reuters, China a adoptat legea în martie 2026, cu scopul declarat de a crea o identitate națională „comună” în rândul celor 55 de grupuri etnice minoritare recunoscute oficial, inclusiv tibetani, uiguri, mongoli, hui și zeci de alte comunități mai mici.
Legea este parte a campaniei mai largi a președintelui Xi Jinping de consolidare a unei identități naționale chineze unificate.
Clauza, care a stârnit cel mai mult îngrijorare în capitalele occidentale, prevede că persoane și organizații din afara Republicii Populare Chineze pot fi trase la răspundere legală pentru subminarea „unității etnice și a progresului” sau pentru instigarea la „separatism etnic”.
Potrivit Modern Diplomacy, deși Beijingul nu a explicat cum vor fi aplicate aceste prevederi extrateritoriale la nivel internațional în mod practic, ele stabilesc o bază legală pentru sancțiuni, investigații penale, presiuni diplomatice sau solicitări de cooperare internațională față de alte state.
Conform Modern Diplomacy, legea aliniază guvernanța etnică mai strâns cu cadrul național de securitate al Chinei, tratând separatismul și problemele etnice tot mai mult ca provocări de securitate și nu ca chestiuni pur culturale sau sociale.
Aceasta se înscrie într-o tendință mai largă prin care Beijingul a adoptat o serie de legi în domenii conexe precum securitate națională, contra-spionaj, securitate cibernetică, protecția datelor și sancțiuni externe care împreună formează un cadru juridic ce prioritizează securitatea statului și stabilitatea politică.
Prevederile-cheie
Potrivit Modern Diplomacy, legea conține mai multe prevederi principale. Prima vizează consolidarea unei identități naționale comune, promovând crearea unei identități chineze care transcende diferențele etnice și reinforsând politica de lungă durată a Beijingului de integrare a populațiilor minoritare în națiunea chineză mai largă.
A doua prevedere, și cea mai controversată, este cea privind răspunderea juridică dincolo de granițele Chinei, care autorizează urmărirea persoanelor sau organizațiilor din afara Chinei acuzate de promovarea separatismului etnic sau subminarea unității etnice.
Paralela cu un precedent recent este inevitabilă unde Rusia a folosit un mecanism conceptual similar prin protecția „cetățenilor și compatrioților ruși” din afara granițelor ca pretext legal și narativ pentru a justifica intervenția militară în Ucraina, invocând necesitatea de a apăra vorbitorii de limbă rusă din Donbas.
Deși China nu a afirmat explicit intenții militare similare, prevederea extrateritorială a noii legi creează un cadru juridic analog. Astfel, un instrument prin care Beijingul poate defini, unilateral și după propriile criterii, cine „amenință” unitatea etnică chineză dincolo de frontierele sale și poate justifica acțiuni de orice natură împotriva acestora.
În contextul tensiunilor constante privind Taiwanul și al retoricii reunificării, nu este exclus că această lege ar putea fi invocată, la un moment dat, și ca argument pentru acțiuni coercitive împotriva activiștilor sau oficialilor taiwanezi pe care Beijingul îi consideră separatiști.
A treia direcție este cea a cadrului de securitate națională unde legea integrează guvernanța etnică în cadrul mai larg al securității naționale a Chinei, consolidând tendința de a trata problemele etnice ca probleme de securitate mai degrabă decât ca aspecte sociale sau culturale.
Reacțiile occidentale
Un purtător de cuvânt al UE a transmis, citat de Reuters, că legea ar putea restrânge în continuare drepturile culturale, lingvistice și religioase ale minorităților etnice. Drepturi care ar trebui respectate conform standardelor internaționale ale drepturilor omului și angajamentelor Chinei în cadrul ONU.
„Suntem îngrijorați de aplicarea extrateritorială a legii. UE se opune aplicării extrateritoriale a legislației țărilor terțe cu încălcarea dreptului internațional. Chemăm orice țară terță să se abțină de la tentative de reprimare transnațională în Uniunea Europeană sau în altă parte”, a precizat purtătorul de cuvânt al Comisiei.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american a calificat legea drept „problematică”, acuzând-o că forțează persoane din afara Chinei să „promoveze activ agenda unității etnice a Partidului Comunist Chinez sau să se confrunte cu represalii din partea autorităților chineze”, potrivit Reuters.
„Statele Unite vor apăra suveranitatea noastră și vor proteja persoanele față de ingerința guvernelor și regimurilor străine care încearcă să le reducă la tăcere, să le intimideze, să le hărțuiască, să le rănească sau să le constrângă pe teritoriul nostru”, a transmis oficialul american.
Cine este afectat concret
Conform Modern Diplomacy, categoriile de persoane și organizații vizate direct sau indirect de noua lege sunt multiple. Comunitățile uigure, tibetane și alte minorități etnice rămân afectate în mod direct de legislație, organizațiile pentru drepturile omului argumentând că definițiile mai largi ale separatismului ar putea restrânge și mai mult expresia culturală, practicile religioase și activismul politic.
Comunitățile din diaspora sunt, de asemenea, vizatem legea poate spori incertitudinea în rândul grupurilor de promovare tibetane, uigure și ale altor minorități din diaspora, în special în privința călătoriilor, campaniilor publice și angajamentului cu instituțiile internaționale.
Universităților, think tank-urilor și ONG-urilor care cercetează probleme etnice în China li se poate aplica un control sporit. La fel și companiilor internaționale: deși firmele multinaționale nu sunt ținte directe, întreprinderile care operează în China pot face față unor riscuri de conformitate din ce în ce mai complexe, pe măsură ce cadrul juridic al Chinei se extinde în domenii care ating securitatea națională și sensibilitățile politice.
Reacția Taiwanului și poziția Beijingului
Legea a stârnit alarmă și în Taiwanul revendicat de China, în special față de posibilitatea că ar putea oferi Beijingului o bază legală suplimentară pentru a-i urmări pe cei pe care îi consideră separatiști.
Consiliul pentru Afacerile Continentale din Taiwan a transmis că guvernul va colabora cu țări partenere pentru „a rezista amenințărilor comuniștilor chinezi”, calificând prevederile drept „intimidare și coerciție prin represiune transnațională malițioasă”, potrivit Reuters.
Sistemul juridic al Chinei nu are jurisdicție sau autoritate în Taiwan, al cărui guvern respinge revendicările de suveranitate ale Beijingului.
Un pas în arhitectura juridică globală a Chinei
Conform Modern Diplomacy, noua lege nu reprezintă o inovație izolată, ci un pas suplimentar într-un efort susținut și sistematic al Chinei de a-și extinde cadrul juridic dincolo de propriile frontiere.
Prevederi similare de aplicare extrateritorială au apărut anterior în Legea Securității Naționale pentru Hong Kong, în Legea Anti-Sancțiuni Externe și în Legea Anti-Spionaj, ceea ce indică un tipar deliberat, nu o serie de accidente legislative.
Sub Xi Jinping, conducerea chineză a argumentat constant despre coeziunea etnică, securitatea ideologică și integritatea teritorială ca fiind inseparabile de dezvoltarea națională, iar noua lege codifică formal această filosofie, încorporând guvernanța etnică în cadrul mai larg al securității naționale, mai degrabă decât să o trateze ca o chestiune de politici pentru minorități.
Deși aplicarea față de cetățeni străini poate fi dificilă în practică, prevederea consolidează capacitatea Beijingului de a justifica proteste diplomatice, sancțiuni, investigații sau restricții de călătorie față de persoane și organizații pe care le consideră că susțin mișcările separatiste.
În esență, extinde arsenalul juridic al Chinei pentru a răspunde activismului din diaspora, fără a se baza neapărat pe aplicarea directă.
Extinderea îngrijorărilor
Pentru guvernele occidentale, preocuparea se extinde dincolo de drepturile minorităților din interiorul Chinei.
Miza reală este dacă Beijingul construiește treptat mecanisme legale care ar putea fi folosite pentru a intimida cetățeni străini, organizații de promovare, universități, cercetători și comunități din diaspora care operează în afara jurisdicției chineze, o internalizare graduală a dreptului chinez în spații tradițional guvernate de jurisdicții internaționale sau naționale occidentale.
Pentru Beijing, menținerea unității etnice este esențială pentru stabilitatea națională și integritatea teritorială, în special în regiuni sensibile precum Xinjiang, Tibet și Mongolia Interioară.
Guvernul argumentează că protecțiile juridice mai puternice sunt necesare pentru a preveni separatismul, terorismul și interferența externă. Aspecte ce se regăsesc constant în legislația unor state autoritare precum Rusia, iar acum China, unde legislativul este monopolizat în ideea de justificare a oricărei cauze minore cu pretextul securității naționale.
