Președintele delegat al Tribunalului București, Cosmin Sterea-Grossu, a fost adus responsabil pe zona de IT a Consiliului Superior al Magistraturii de către fostul președinte al CSM, Bogdan Mateescu, au declarat „Independent news” surse judiciare. Cei doi au avut un rol important în desenarea arhitecturii ECRIS V, noua generație a sistemului informatic folosit de instanțe și parchete pentru gestionarea dosarelor. De altfel, Sterea- Grossu a rămas pe funcția din CSM până la implementarea finală a proiectului unde Mateescu a fost project manager.
Din poziția de președinte al Tribunalului București, Cosmin Sterea-Grossu este cel care a inițiat înființarea unor completuri specializate pentru litigiile din partide și i-a numit pe cei șase judecători din completuri, cu trei zile înainte de a fi înregistrată acțiunea prin care liberalii din grupul anti-Bolojan au cerut suspendarea deciziei de convocare a congresului din 21 iunie a.c.
De asemenea, Tribunalul București a anunțat joi, 2 iulie a.c., într-un comunicat, că pregătește completuri specializate în ONG-uri, după cele specializate în partide politice.
Cariere legate
În 2017, Bogdan Mateescu a fost ales reprezentant al instanțelor de nivel judecătorie în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pe mandatul 2017–2022.
La 3 decembrie 2020 a fost ales președinte al CSM pentru mandatul aferent anului 2021. După expirarea mandatului anual, la sfârșitul lui 2021, a rămas la conducerea instituției cu titlu interimar până în mai 2022, deoarece CSM nu a reușit să aleagă imediat un nou președinte.
La scurt timp după preluarea funcției de președinte CSM de către Mateescu, în februarie 2021, Cosmin Sterea Grossu a fost detașat șef al Serviciului Informatică și Statistică Judiciară al CSM, funcție pe care a ocupat-o până în decembrie 2025.
„Sterea Grossu a fost plasat de Bogdan Mateescu în zona de IT a CSM pentru că acolo se văd voturile din Consiliu, rezultatele examanelor si alte informații vitale. Este o poziție-cheie din care poți avea acces la foarte multe informații utile legate de carierele magistraților. Este un lucru util celor care vor să le influențeze”, au declarat surse judiciare pentru „Independent news”.
ECRIS V
În perioada în care a fost președinte al CSM (2021–2022), Bogdan Mateescu a fost implicat în faza de concepere și coordonare a proiectului ECRIS V (Electronic Court Register Information System), noua generație a sistemului informatic folosit de instanțe și parchete pentru gestionarea dosarelor, integrată cu Dosarul Electronic Național și alte servicii digitale.
Proiectul ECRIS V este finanțat prin PNRR și implementat de Consiliul Superior al Magistraturii, în colaborare cu Ministerul Justiției, STS, instanțele și contractorii IT desemnați prin licitație.
Bogdan Mateescu a declarat, într-un interviu din februarie 2026, că a fost „manager de proiect” pentru ECRIS V. Concret, el a coordonat partea de analiză și dezvoltare din partea CSM; a fost implicat în stabilirea cerințelor funcționale ale sistemului; a susținut arhitectura noului ECRIS și integrarea cu Dosarul Electronic Național (DEN).
În tot acest timp, Cosmin Sterea-Grossu a fost omul de bază al lui Bogdan Mateescu în gestionarea proiectului ECRIS V și a rămas implicat până în decembrie 2025, când sistemul era 100% implementat.
Controversa accesului la ECRIS
După încheierea mandatului lui Bogdan Mateescu în CSM, acesta a apărat public soluțiile tehnice adoptate, inclusiv în disputa privind accesul procurorilor la ECRIS. Este vorba de o controversă legată de faptul că o parte dintre procurori au susținut că nu mai pot consulta în timp util informațiile din ECRIS-ul instanțelor, ceea ce le-ar afecta activitatea în căile de atac și monitorizarea dosarelor.
Criticii acestei decizii au susținut că restrângerea accesului îngreunează activitatea procurorilor, încetinește formularea căilor de atac, reduce transparența.
De cealaltă parte, susținătorii măsurii au argumentat că accesul generalizat nu era prevăzut de lege, trebuia respectată protecția datelor și independența instanțelor, accesul extins putea facilita inclusiv scurgeri de informații din dosare.
În această tabără s-a situat și Bogdan Mateescu, unul dintre principalii susținători ai interpretării potrivit căreia accesul procurorilor la sistemul instanțelor trebuie limitat la ceea ce permite cadrul legal.
El a declarat public că întreaga controversă este artificială și că accesul nelimitat al procurorilor la ECRIS-ul instanțelor nu avea bază legală. Mateescu a susținut că procurorii au propriul sistem ECRIS, judecătorii au acces doar la ECRIS-ul instanțelor, avocații au acces numai la propriile dosare, astfel că un acces general al procurorilor ar crea probleme privind egalitatea armelor în procesul judiciar.
El a spus că, în perioada în care a coordonat proiectul ECRIS V, nu s-a discutat niciodată despre interconectarea completă a bazelor de date ale instanțelor și parchetelor. „Problema accesului la ECRIS este una falsă”, a susținut Mateescu, sugerând că unele informații apărute în presă ar fi putut proveni din accesul prea larg la ECRIS.
„Scandalul cu ECRIS-ul a fost generat de Bogdan Mateescu. Nu se temea nimeni de nimeni. CSM voia acces la cheile sistemului, la dosare, la tot. Fiind responsabil cu zona de IT a CSM, Sterea-Grossu a înțeles cum merg lucrurile în justiția controlată de gruparea de la vârf, a înteles foarte bine regulile grupării care conduce în prezent Justiția, în frunte cu Lia Savonea. Regulile sunt simple: ca să reziști trebuie să fii susținut și ca să fii susținut trebuie să livrezi. Iar Sterea-Grossu a livrat. S-a dovedit util și fidel, și-a aratat utilitatea si l-au promovat”, ne-au declarat sursele judiciare.
Numirea la Tribunalul București
Din acest motiv, a fost recompensat cu șefia Tribunalului București. La 21 ianuarie 2026, Consiliul Superior al Magistraturii, prin Secția pentru judecători, a votat, cu 9 voturi „pentru” și 1 „împotrivă”, delegarea lui Cosmin Sterea-Grossu în funcția de președinte al Tribunalului București, pentru o perioadă de 6 luni (până la sfârșitul lunii iulie).
La 22 ianuarie 2026, delegarea a intrat în vigoare, prin Hotărârea CSM nr. 48/22.01.2026, acesta înlocuindu-l pe judecătorul Mihai-Dragoș Mocanu, promovat la Curtea de Apel București.
Sterea-Grossu a fost delegat în această funcție la propunerea conducerii Curții de Apel București, la vârful căreia se află Liana Arsenie, și votat de secția de judecători din CSM – la ședință a luat parte și Lia Savonea, președinta instanței supreme, conform Recorder.
Curtea de Apel București a transmis jurnaliștilor că propunerea judecătorului Cosmin Sterea Grossu s-a făcut cu unanimitate în colegiul de conducere, pentru că acesta ar da dovadă de „unitate de acțiune, unitate de direcție, disciplină și subordonarea intereselor personale interesului general al justiției ca serviciu public”.
Numirea sa a generat critici deoarece Sterea-Grossu era doar formal judecător la Tribunalul București din ianuarie 2024, însă între februarie 2021 și decembrie 2025 fusese detașat la CSM ca șef al Serviciului Informatică și Statistică Judiciară, astfel că activase efectiv în instanță doar aproximativ trei săptămâni înainte de delegare.
De asemenea, nu mai ocupase anterior funcții de conducere într-o instanță de judecată, deci era lipsit de experiență managerială. Fostul ministru al Justiției Stelian Ion, deputat USR, a acuzat că delegarea a fost făcută „din pix”, pe criterii de obediență, și nu pe baza experienței profesionale.
Judecătoarea Ana Maria Puiu, de la Tribunalul București, a contestat în instanță delegarea, susținând că existau numeroși magistrați ai Tribunalului cu experiență managerială superioară care puteau ocupa interimar funcția.
Control prin delegări
Presa a dezvăluit, în ultima perioadă, cum este exercitat controlul asupra judecătorilor prin delegări. Astfel, persoane fără experiență ajung în funcții de conducere, cum este și cazul lui Cosmin Grossu -Sterea.
„Nu este delegare, este eludare a legii”, a declarat Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, membru al comisiei de redactare a Constituției României, pentru Europa Liberă.
Atribuțiile unui președinte de instanță sunt deosebit de importante, iar printre acestea se numără și evaluarea judecătorilor din subordine. Astfel că, dacă un judecător primește, spre exemplu, de două ori consecutiv calificativul ”nesatisfăcător” acesta poate fi propus pentru eliberarea din funcție pe motiv de incapacitate profesională. Grossu stabilește între altele numărul și componența completurilor de judecată.
Loc pregătit în CSM
Potrivit surselor judiciare citate, Cosmin Sterea- Grossu se pregătește să candideze în alegerile pentru noul CSM din 2028.
Președintele Tribunalului București este unul dintre cei mai critici opozanți ai lui Ilie Bolojan și al reformei din sistemul judiciar asumată de premier.
Într-o postare din 29 mai, Sterea a vorbit pe Facebook despre „distrugerea justiției”, cu referire la reformele Guvernului Bolojan, dar a vorbit și despre „manipulare”, „rea-credință” și „vulnerabilizarea statului” în cazul desființării pensiilor speciale ale magistraților.
Sterea vorbește și de o „campanie de denigrare împotriva magistraților”, cu referire la protestele societății civile (îndreptate nu împotriva tagmei magistraților, ci exclusiv împotriva Liei Savonea, șefa Curții Supreme, și a eliberării pe bandă rulantă a marilor infractori de către această instanță aflată sub conducerea ei), dar cu referire mai ales la reformele Bolojan privind creșterea vârstei de pensionare a magistraților (care puteau ieși la pensie la mai puțin de 50 de ani împliniți) și eliminarea pensiilor speciale, această din urmă decizie stârnind un cataclism cu precădere în rândul judecătorilor.
