Înalta Curte de la Praga a hotărât să retrimită la prima instanță spre rejudecare speța, în care fostul premier Andrej Babiš fusese achitat ințial pentru o presupusă fraudă cu fonduri europene, în valoare de două milioane de euro. Partidul pe care-l conduse, ANO, stă cel mai bine în sondaje și pleacă cu prima șansă la alegerile legislative din octombrie.
După ce România și Polonia au trecut prin mai multe luni de campanie electorală intensă, în toamnă va fi rândul Cehiei (după Republica Moldova), să țină alegeri. Deși mai sunt câteva luni până la scrutinul din 3 și 4 octombrie, cursa deja se „încinge”.
Actuala coaliție de guvernare de la Praga a trecut printr-un moment delicat, reușind să supraviețuiască unei moțiuni de cenzură declanșată după un scandal de corupție.
Tocmai când alianța SPOLU (care înseamnă „Împreună” în cehă) părea că reușește să urce în sondaje și să mai recupereze din handicapul față de formațiunea ANO (care înseamnă „Da” în cehă) a lui Andrej Babiš, ministrul de justiție a fost implicat într-un scandal de corupție.
Mai exact, ministerul respectiv a acceptat să primească 468 de bitcoins, adică aproximativ 45 de milioane de dolari, de la un fost operator de pe darkweb, care a fost recent eliberat din închisoare.
La aflarea veștii de către publicul larg, a izbucnit un scandal care a dus la depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului condus de Petr Fiala. Fără succes, însă.
Partidele de la guvernare jubilează acum la aflarea veștii că rivalul lor politic are iar probleme cu legea.
Andrej Babiš fusese achitat anul trecut de acuzația că ar fi fraudat Uniunea Europeană, reușind să obțină o subvenție de două milioane de euro, acum peste 15 ani, când conducea compania sa în domeniul agricol, Agrofert.
Procurorii s-au folosit de căile de atac, iar, la Înalta Curte de la Praga, judecătorii au hotărât retrimiterea procesului la prima instanță și rejudecarea de la zero, la Curtea Municipală de la Praga. Este deja a două oară când Înalta Curte ia această decizie, o sentință asemănătoare fiind pronunțată în 2023, după ce instanța inferioară îl achitase inițial în același an. Așadar, procesul se va judeca pentru o a treia oară.
Cine e Andrej Babiš
Etnic slovac, Babiš s-a născut la Bratislava în 1954, pe timpul fostei Cehoslovacii. În anii 80, acesta a aderat la Partidului Comunist din Cehoslovacia, devenind și colaborator al ŠtB, poliția secretă de la vremea aceea (echivalentul Securității de la noi). Echivalentul slovac al CNSAS-ului de la noi l-a declarat astfel, el pierzând toate contestațiile făcute în justiție împotriva instituției. Există chiar suspiciuni că Babiš a fost în contact și cu KGB-ul, ŠtB-ul având o relație de subordonare față de agenția sovietică.
După schimbarea de regim, Babiš s-a mutat în Cehia în 2011 și a fondat, în 1993, Agrofert, compania care l-a făcut celebru și miliardar. Bloomberg a scris, în 2020, că acesta are o avere de 4 miliarde de dolari, iar, în 2024, de 3,5 miliarde de dolari.
Omul de afaceri a înființat formațiunea ANO în 2011, moment la care Agrofert era deja una dintre cele mai mari branduri din Cehia, deținând peste 230 de alte companii atât în țară, cât și în Slovacia și Germania.
Au urmat alegeri parlamentare în 2013, iar formațiunea magnatului a intrat la guvernare alături de social-democrați și creștin-democrați, Babiš devenind ministru de Finanțe. Mandatul său la cârma ministerului a fost umbrit constant de acuzații că acesta își favorizează propriile firme, inclusiv prin reducerea taxelor pentru biocarburanți, piață dominată de Agrofert în Cehia. În cele din urmă, el a fost demis în 2017 de premierul de atunci Bohuslav Sobotka, din cauza scandalurilor.
ANO a câștigat alegerile legislative din 2017, obținând 29% din voturi. Ulterior, Babiš a fost învestit ca prim-ministru, guvernul său picând însă o moțiune de cenzură în 2018. El a fost nominalizat iar ca premier de către președintele ceh Milos Zeman, care ținea de social-democrați, formațiune cooptată atunci la guvernare. Ulterior, pentru a supraviețui și altor moțiuni de cenzură, Babiš s-a bazat și pe voturile Partidului Comunist Ceh, fiind prima dată după căderea Cortinei de fier când un premier de la Praga a apelat la sprijinul formațiunii.
În 2019, au avut loc cele mai mari proteste în Cehia de la „Revoluția de catifea”, din 1989. Manifestanții au ieșit în stradă pentru a-și arăta nemulțumirea față de numirea de către Babiš, la ministerul Justiției, a Mariei Benešova, acuzată că a fost instalată în funcție doar ca să mușamalizeze un dosar în care premierul era acuzat de conflicte de interese.
Babiš a supraviețuit protestelor de atunci, însă răspunsul său la criza pandemiei de COVID- 19 l-a costat mult politic, el pierzând alegerile legislative din 2021 în fața Alianței SPOLU, formată din Partidul Civic Democrat, Creștin- Democrați și TOP 09, de orientare liberal-conservatoare. SPOLU a făcut coaliție cu Partidul Primarilor și Independenților (formațiune care militează pentru descentralizare) și cu Partidul Piraților (ideologia „pirată” în politică se referă la adepții ai libertății civile în epoca digitală), iar ANO a intrat în opoziție.
Șeful de la ANO a candidat în 2023 la prezidențiale, acolo unde a fost însă înfrânt de fostul general Petr Pavel, candidatul susținut de coaliție de la guvernare. Babiš și-a continuat însă parcursul politic, el devenind principala voce critică la adresa puterii.
Viitorul și situația din regiune
Asemănător cu Robert Fico în Slovacia, Babiš a adoptat o retorică din ce în ce mai pro-rusă în ultimii ani. Pentru Fico, noua abordare a fost de succes, el revenind ca premier al țării sale în 2023. Politicianul din Cehia speră să repete și el figura anul acesta.
Tot în aceeași regiune, în cadrul țărilor „Grupului de la Vișegrad”, se regăsește desigur Viktor Orban, premierul maghiar deseori catalogat ca fiind „cel mai mare aliat” al Kremlinului în Uniunea Europeană. Ungaria și-a folosit de nenumărate dreptul său de veto de pentru a bloca sancțiuni sau alte măsuri punitive contra Rusiei.
În cazul lui Babiš, încă de la prezidențialele din 2023, el și-a exprimat clar convingerea că țara sa trebuie să sisteze orice de formă de sprijin pentru Ucraina, menținându-și poziția până în prezent. Asta i-a adus multe laude din partea presei și mediei apropiate Kremlinului.
Rămâne de văzut în ce măsură problemele sale penale îl vor afecta în următoarea cursă electorală. Până în octombrie mai este mult timp și, cu siguranță, pot apărea noi dezvăluiri și noi scandaluri care să răstoarne situația. În orice caz, pentru coaliția de centru-dreapta de la putere, este nevoie de o schimbare de strategie sau un nou eveniment tip „lebădă neagră” pentru a putea prelua inițiativa.
