La Summit-ul NATO de la Ankara, Turcia (7-8 iulie), România trebuie să prezinte planurile reale de dezvoltare a capabilităților militare naționale și să solicite sprijinul Aliaților, pe termen scurt și mediu, pentru a completa acest deficit de capabilități, consideră gl. Dorin Toma, fost comandant al Comandamentul Diviziei Multinaționale Sud-Est (HQ MND-SE) din București, structură responsabilă pentru planificarea și coordonarea apărării pe flancul sud-estic al Alianței.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, gl. Toma propune o listă cu obiective ale României, printre care se numără conectarea țării noastre la infrastructura europeană a NATO de conducte pentru produse petroliere și combustibili, extinderea misiunii forței navale comune Turcia- Bulgaria- România din Marea Neagră și formularea unei poziții clare față de solicitarea SUA și Turcia de a participa la programele de înzestrare dezvoltate cu finanțare prin SAFE.
De asemenea, înaltul oficial militar punctează nevoia ca România să avanseze un „proiect clar de dezvoltare a infrastructurii rutiere și feroviare pe direcția sud-nord (infrastructură cu dublă utilizare) și sursele de finanțare identificate, de la Marea Egee până în România, pentru a facilita transportul rapid, la nevoie, al echipamentelor militare.”
„[La Summitul NATO de la Ankara] accentul trebuie pus nu pe declarațiile politice, ci pe angajamentele ferme militare ale țărilor membre, pe consolidarea capacității și pe efortul militar de descurajare și apărare. Acest summit trebuie să fie despre respectarea angajamentelor financiare, despre industria de apărare, despre infrastructura critică pentru mobilitatea militară și sprijinul logistic al unor eventuale operații militare aliate”, scrie gl. Dorin Toma.
El precizează că „esența conceptului NATO 3.0 lansat de SUA la începutul acestui an reprezintă transformarea resurselor financiare în capabilități militare coerente și integrate, asumarea de către țările europene a apărării convenționale a Europei și dezvoltarea unei industrii de apărare capabile să susțină acest efort.”
„Care ar trebui să fie obiectivele României la acest summit? Să treacă de la vorbe la fapte, ceea ce, în esență, este și solicitarea aliaților, în special a SUA. În primul rând, să convingă partenerii că angajamentul de a aloca 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare și 1,5% pentru mobilitate militară, asumat anul trecut, este unul ferm; astfel, poate vom afla și noi detalii despre alocările financiare multianuale pentru apărare.
Să prezinte planurile reale de dezvoltare a capabilităților militare naționale pentru a fi în măsură să asigure forțele necesare planurilor de apărare — forțe capabile să planifice și să desfășoare acțiuni militare specifice secolului XXI, nu secolului XX (în esență, este vorba să ne achităm de responsabilitățile ce decurg din prevederile Articolului 3 din Tratat). Apoi, să solicite sprijinul aliaților, pe termen scurt și mediu, pentru a completa acest deficit de capabilități.
Este imperios necesar ca, de comun acord cu Turcia și Bulgaria, să extindă misiunea forței navale comune din Marea Neagră (MCM Black Sea – Mine Counter-Measures Task Group Black Sea). Pe lângă neutralizarea minelor marine în derivă, care pun în pericol transportul comercial, și monitorizarea coridoarelor comerciale, această forță maritimă ar trebui să poată acționa pentru menținerea libertății de navigație, protejarea infrastructurii submarine critice și securizarea perimetrelor unde operează instalații energetice (Neptun Deep este un exemplu în acest sens).
Este, în primul rând, în interesul României să existe o astfel de extensie de mandat și un termen clar de operaționalizare reală a acestei capabilități pentru protejarea intereselor noastre economice și de securitate în Marea Neagră.
Ar trebui să avem un proiect clar de dezvoltare a infrastructurii rutiere și feroviare pe direcția sud-nord (infrastructură cu dublă utilizare) și sursele de finanțare identificate, de la Marea Egee până în România, pentru a facilita transportul rapid, la nevoie, al echipamentelor militare. Dacă în timpul summit-ului NATO din 2024 a fost semnată o scrisoare de intenție între România, Bulgaria și Grecia, iar anul trecut a fost semnat un memorandum între cele trei părți, este timpul să se treacă concret la acțiune. De regulă, când auzim că s-a semnat un memorandum, anticipăm că ulterior nu se va mai întâmpla nimic…
Se discută de ceva timp despre extinderea infrastructurii NATO de conducte pentru produse petroliere și combustibili pentru a conecta țările din estul Europei la rețeaua existentă în vest, dezvoltată în timpul Războiului Rece. Se pare că NATO urmează să aloce din fondurile comune o sumă importantă pentru dezvoltarea unei astfel de infrastructuri. Polonia a semnat deja un acord preliminar pentru conectarea la sistemul NATO de conducte. Pentru Sud-Estul Europei, Turcia a avansat o propunere pentru a construi o astfel de conductă de carburant care să lege Turcia, Bulgaria și România. Subiect despre care autoritățile române nu au comunicat în niciun fel, deși proiectul este vital pentru securizarea aprovizionării cu combustibili a întregului flanc sud-estic al NATO.
Nu în ultimul rând, pe agenda summit-ului se află și subiectul industriei de apărare și capacitatea acesteia de a produce rapid sistemele, echipamentele și munițiile necesare. SUA și Turcia au insistat în ultima perioadă ca propriile companii să poată participa la programele de înzestrare dezvoltate cu finanțare prin SAFE. Nici pe acest subiect nu știm care este poziția României”, punctează fostul comandant NATO.
