L-am invitat pe consultantul politic Cristian Andrei să discutăm despre ultimul sondaj pe care Agenția de Rating Politic l-a dat publicității în urmă cu două zile. Este unul din cele mai interesante sondaje pe care le-am citit în ultima vreme. E drept, singurul apărut pe tema crizei politice prin care a trecut România.
– Mulțumesc pentru acest interviu, Cristian Andrei. Ai atins foarte multe aspecte în sondaj, întrebările sunt foarte bine puse. Aș vrea să discutăm despre concluziile la care ai ajuns. Nu înainte de a menționa că am văzut o reacție furibundă, din toate direcțiile, împotriva ta și a cifrelor publicate, ceea ce înseamnă că este un sondaj independent.
– Da, simultan, într-o singură oră, am fost strategul lui Nicușor Dan, angajat al lui Bolojan și, în același timp, mă sunat prietenii să mă întrebe dacă lucrez cu PSD.
– Când te atacă toți, înseamnă că ești independent. Pățim și noi asta la „Independent news”. Eu nu sunt un specialist în sondaje, dar am făcut niște adunări simple pornind de la cifrele din sondaj. Și am încadrat scorurile partidelor în trei categorii, pe care le-am numit „Suveraniștii” ( AUR, SOS, POT – 40,6%), Reformiștii/Progresiștii ( PNL, USR, UDMR, SENS și REPER – 40,3%), „Tradiționaliștii (PSD și PMP – 19,2%). Cum ți se pare încadrarea?
– Aș spune că nu ai făcut nici o greșeală Au făcut cei care au sărit în sus ieri, uitându-se la microdiferențe și la mici evoluții. E bine să facem un pas în spate și să vedem, într-adevăr, scena politică mai pe larg, pentru că este într-adevăr împărțită cumva în trei. Ăsta este adevărul. PSD-ul evoluează în jur de 20% deja de 2 ani de zile. În momentul ăsta lucrurile sunt foarte împărțite.
– De ce această stagnare?
– Hai să facem înainte un comentariu general care explică toate schimbările. Noi am făcut ultima măsurătoare înainte de Paște, adică cu o lună înainte de moținea de cenzură. Sunt trei luni fix. Atunci interesul față de politic era foarte erodat. Ce s-a întâmplat în astea trei luni? A fost un fel de mini-campanie electorală, în care s-au activat oamenii. Adică au intrat „în teren” oameni care stătuseră „pe bară”. Era celebra amorțeală de după alegeri, când lumea e saturată, unii chiar sictiriți de atâtea scandale. Ce s-a întâmplat a fost ca a intrat lumea în scenă, nu doar pentru PNL și Bolojan, au intrat și pentru PSD, au intrat și pentru AUR. Toți actorii principali s-au dus mai în față și i-au lăsat pe ceilalți mai în spate. Venind mulți oameni către partidele mari, partidele mai mici au pierdut. Ce vreau să spun este că, de fapt, AUR nu a stagnat, pentru că și la ei au venit votanți. Altfel, ar fi scăzut. Altfel, am fi văzut puncte doar la PNL sau doar la PSD, dar faptul că și AUR, și PSD cumva au stagnat, mă rog, AUR chiar a crescut un pic, îți arată că s-a distribuit fluxul ăsta de votanți către toate partidele mari. Ceva mai mulți la PNL, de aici și supărarea unora, după ce l-au victimizat pe Bolojan, chiar l-au făcut erou fără să vrea…
– Chestiunea asta ar trebui corelată cu faptul că a crescut foarte mult interesul celor care vor să voteze, 54,9%?
– Da. Gândește-te că, într-o campanie electorală, asta se întâmplă. Toți intră în teren, unii reușesc să ia mai multe voturi.
– AUR e la maximul pe care poate să-l atingă? Pentru că a crescut foarte puțin, sub un procent, comparativ cu PNL, de pildă?
– AUR nu au fost principalul actor în povestea cu moțiunea de cenzură. Au reușit să dea o lovitură de imagine la învestirea Guvernului Veștea, au procedat bine pentru ei din punct de vedere al strategiei. Este însă posibil ca, în momentul de față, pentru că Ilie Bolojan și PNL au mizat pe un mesaj ușor antisistem, să mai fi „furat” un pic din felia asta de oameni, care stăteau la mijloc și tatonau ideea de antisistem. Să fim serioși, George Simion sau AUR nu au făcut ceva senzațional în perioada asta.
– Aici aș puncta un lucru: a fost primul moment în care AUR a fost relevant în jocul politic. A fost un jucător. Unii i-au zis „kingmaker”, mie mi se pare exagerat, dar a fost un player. Nu l-a ajutat foarte mult. N-a crescut semnificativ…
– Eu sunt fascinat că ei rămân pe loc pentru că au colaborat cu PSD, vreo lună de zile au fost asociați cu PSD și nu te-ai gândit că oamenii care sunt la AUR tocmai pentru că s-au săturat de partidele vechi și mai ales de PSD, pentru că sunt foști votanți PSD, ar mai vota cu AUR văzând toate astea. Dar uite că, prin mișcările pe care le-au făcut, de fapt, cei de la AUR au reușit să salveze voturile. Poate că lucrurile ar trebui citite așa.
– Mobilizarea voturilor către PNL, USR și AUR a adus la o scădere a partidelor suveraniste mici. SOS și POT au pierdut împreună 4%…
– Era clar că, înainte de Paște, era o băltire din asta, în care lumea zicea la plesneală niște nume de partide fără să fie convinse. De atunci SOS și POT aproape că nici nu mai există. Cele două partide nu au mai jucat pe scenă ca să atragă voturi. Ce era pe partea aia s-a dus la AUR.
– Dar AUR a recuperat doar un procent din astea patru, ceea ce înseamnă că voturile suveraniștilor s-au mai disipat…
– S-au mai diluat pe la toată lumea din cauza că au venit mai mulți oameni Am mai văzut comentariul ăsta. Au zis unii că au luat voturi de la SOS și POT. Nu. În general au luat de la oamenii care au stat pe bară. Se vede asta în graficul în care măsurăm intenția de participare la vot, unde sunt vreo 6-7% diferență consistentă. Adică aproximativ un milion de oameni care, practic, față de luna aprilie, ar fi mai interesați să participe la alegeri. Acest milion a făcut diferența și spre AUR, și spre PNL, chiar și spre PSD, pentru că PSD stă pe loc și nu s-a erodat cum s-ar aștepta unii.
Eu nu cred în teoria în care PSD se va prăbuși și va dispărea. Tocmai aceste date ne arată că PSD e un brand care încă rămâne acolo. Poate se va eroda în timp, dar nu acum. Adică nu e genul de partid sau de brand care, bătând din palme, să dispară. Astea sunt mesaje politice. Un lucru interesant este că PSD, destul de atacat și criticat în perioada asta, reușește să-și menține electoratul. Până la urmă ei au făcut ceea ce își doreau alegătorii lor, să îl dea jos pe Bolojan.
– Mai pot avea transferuri între cele trei blocuri despre care vorbeam la început? Mai poate recupera PSD de la AUR sau pot migra voturi în alte direcții?
– Așa cum arată strict astăzi lucrurile, nu știu. Este foarte greu să miști votanți dintr-o parte în alta. Mai degrabă iei nehotărîți. Între blocurile astea politice nu prea ai ce să schimbi,. Poate pe termen mai lung, nu acum, având în vedere că electoratele PSD și AUR seamănă foarte mult. E practic același electorat, au aceleași valori. În general sunt aceiași oameni care sunt mai nemulțumiți de direcția în care a mers România. Ce-i desparte este că ăia de la AUR sunt înrăiți. Nu mai vor să audă de partide și mai ales de PSD. Dacă ar dispărea cumva această animozitate sau dacă ar exista vreun lider care să vină să vorbească ca un fel de cupolă peste ambele partide, ne-am trezi cu un fel de FSN de anii 2020, care, probabil, va trece de 50% și va spulbera vreo 10 ani de zile orice în România. E doar o ipoteză, nu spun că asta se va întâmpla. Noi suntem la momentul la care electoratul PSD-AUR este fracturat de ura față de partide. Dacă ar dispărea cumva sau ar fi pusă în paranteză chestiunea asta, pe partea aia ar apărea un hegemon electoral. Adună voturile AUR și ale PSD să vezi cât este electoratul ăla și mai adaugă, pentru că sunt pe bară o grămadă care sunt dezamăgiți.
– Cel mai interesant aspect al sondajului, din punctul meu de vedere, este că președintele Nicușor Dan este stabil la capitolul încredere: 24,2% în aprilie, 24,2% în iulie 2026. Criza politică a fost ca apa sfințită, nu l-a ajutat, nu l-a încurcat.
– Hai să punem și aici în context. Ce este la președintele Nicușor Dan diferit, electoral vorbind sau politic, în sondaje? Băsescu, Iohannis, Constantinescu, Iliescu au plecat de pe la 60-70% încredere după alegere. Au avut parte de acel boost de popularitate. Din cauza polarizării din România, pe Nicușor Dan l-au detestat, din prima secundă a mandatului, jumătate dintre alegători. Minim. Aia care s-au dus în altă parte. Ceilalți. După un an de zile, și Băsescu, și Iohannis, și ceilalți președinți s-au erodat 15-26%. Pentru că nu poți să stai pe valul ăla de simpatie. Exact lucrul ăsta s-a întâmplat, după un an de zile, și cu Nicușor Dan. Până la această criză. El a ajuns la 24%. Până în punctul ăsta lucrurile sunt identice, doar că Nicușor Dan a avut ghinionul să plece mult mai de jos.
– În primul tur al alegerilor prezidențiale din mai 2025, Nicușor Dan a avut 21%.
– Da, sunt coșuri diferite încrederea și intenția de vot. Încrederea se raportează la 100%, hai să zicem că la sondaje în general răspund oamenii care sunt mai interesați de politică, dar ai dreptate El s-a întors în bazinul natural, așa cum și Iohannis, și Băsescu, după primul an, s-au întors în bazinul natural. Noi am aflat un lucru foarte important, și anume că este nevoie de mai mult decât o criză ca asta ca să calce președintele pe o mină electorală.
Îți mai dau un exemplu: Băsescu, când a tăiat pensiile și salariile în 2010, s-a dus doar până la 17- 18%. Și în culmea urii față de Băsescu, n-a coborât atât de mult. Există acolo o rezistență vis-a-vis de relația oamenilor cu președintele? De ce? Și asta e o chestie care, probabil, ține de sociologie în sensul cel mai pur: relația ta cu președintele este de vot, e una directă, nu e ca la partide. Aici e o chestie între tine și președinte și relația asta se erodează mai greu Și e foarte valoroasă, pentru că mai trebuie să se întâmple multe pentru ca președintele Nicușor Dan să se erodeze cu adevărat. Din exact motivele pe care ți le-am spus. Nu cred ca într-o jumătate de an președintele Dan să se erodeze așa patetic cum s-a întâmplat, de exemplu, cu François Hollande. Trebuie să treacă cel puțin niște timp și dacă va dezamăgi mai mult, atunci poate să vor vedea consecințe.
– Se vor întâmpla multe lucruri, ca să-l cităm pe președinte, și vom măsura atunci. Te rog să-mi explici următorul aspect din sondaj: mai mulți îl văd pe Ilie Bolojan responsabil pentru criză decât pe Nicușor Dan. 15,7% față de 14,8%.
– Există un public care îl detestă pe Ilie Bolojan. Asta este România, este extrem de polarizată, avem niște bule foarte înrăite.
– Electoratul pare că îi oferă președintelui un alibi. 33,7% dintre respondenți spun că nu a avut niciun plan, a reacționat la evenimente.
– Abia aici este marea problemă. Dacă de NIcușor Dan se lipește ideea de lipsă de forță, greu i-o va mai dezlipi cineva. Cu siguranță asta este cea mai mare problemă de percepție pe care o are președintele. Pentru că poți să fii absent, poți să fii mai tăcut, dar dacă lumea percepe că nu ai un plan, că nu ai niște obiective, asta este o problemă. O problemă pe care o avea și Bolojan când era în coaliție ca premier. El a greșit pentru că nu a proiectat pe termen lung o ieșire din criză și asta era să-i bubuie în față. D-aia și-a permis PSD să depună moțiunea de cenzură, să vină cu o ofertă.
– Dar cum explici faptul că 14,2% cred că președintele a fost părținitor și a favorizat PNL și pe Ilie Bolojean? Nu sunt percepuți drept adversari?
– Sunt cumva în situația de a privi din toate unghiurile celor care au răspuns în sondaj: Bolojan a fost dat afară de la Palatul Victoria și este tot pe scaun. Poți să te gândești că, felul în care Nicușor Dan a acționat a făcut ca Bolojan să rămână pe scaun. Sunt oameni care îl detestă suficient atât pe Bolojan, cât și pe Nicușor Dan, încât să creadă asta. Încerc să-ți explic felul în care se vede politica românească din mai multe unghiuri. Unii nu văd că există bule și fragmentare. Asta e problema noastră.
– Ce elemente ai sesizat în sondaj care se pot transforma în perioada următoare în niște fenomene semnificative?
– Pe mine m-a încântat ideea asta că România se poate activa și poate veni din nou, după doar două luni, la urne virtuale. Pentru că te-ai fi așteptat ca lumea să zică „Hai mă, lăsați-ne că e vară, ne-am plictisit de toți!”.
– Democrația românească e vie…
– Să știi că da. Dacă e ceva care pot să apreciez este că lumea chiar are opinii extrem de diverse în momentul ăsta. Nu suntem încolonați într-o singură direcție. Al doilea lucru pe care ți l-am zis, și a fost fiul roșu al discuției cu tine, este faptul că România aparține bulelor, este extrem de fragmentată. Și faptul că, în continuare, politicienii nu realizează lucrul ăsta, nu-și dau seama că ei aleargă pe culoare din ce în ce mai înguste, că au niște zone foarte mici de acțiune. În rest nu văd lucruri importante. Pot să spun, în schimb, că, în momentul în care va fi un guvern – independent, de coalitie sau orice fel de guvern-, lucrurile se vor schimba. Noi vorbim de faptul că PSD a greșit și l-au victimizat pe Bolojan și PNL, iar liberalii au fost destul de abili să folosească victimizarea asta. Asta merge două, trei, patru luni, mai ales când ești sub presiune După ce lucrurile inevitabil se vor mai liniști, va fi mult mai complicat pentru PNL și Bolojan să pedaleze în direcția asta E greu să te victimizezi doi ani de zile. Ar trebui ca ceilalți să fie complet de aiuriți încât să atace furibund o victimă vizibilă. Când ajungi la guvernare, începi să te cerți, nu e clar cine e la putere, mai ales dacă o să fie o coaliție gri, cu tehnocrați. În momentul în care vom avea guvern, se vor schimba lucrurile față de această perioadă, care a fost ca o campanie electorală.
