Premierul Alexandru Munteanu și-a anunțat vineri, 3 iulie a.c., demisia din fruntea Guvernului R. Moldova, după opt luni de la învestirea în funcție. Anunțul, publicat pe rețelele sociale, a surprins prin momentul ales și prin formularea deliberat ambiguă a motivelor: „În momentul în care am înțeles că nu-mi mai pot exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile pe care le am, aleg să plec.”
Demisia survine în mijlocul celui mai amplu scandal intern, care a lovit Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) în ultimii ani, scandalul MoldATSA și declanșează automat, conform Constituției R. Moldova, demisia întregului guvern.
Ce prevede Constituția și pașii următori
Potrivit Moldpres, Constituția Republicii Moldova stabilește că demisia primului-ministru atrage căderea întregului Cabinet. Guvernul rămâne în funcție pentru îndeplinirea exclusivă a atribuțiilor administrative curente, și gestionarea treburilor publice până la depunerea jurământului de noul executiv.
Procedura constituțională continuă prin consultările pe care președinta Maia Sandu trebuie să le inițieze cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui nou candidat la funcția de premier.
Candidatul desemnat dispune de 15 zile pentru a solicita Parlamentului votul de încredere asupra programului de guvernare și a listei complete a miniștrilor. Noul Guvern intră în exercitarea atribuțiilor din ziua depunerii jurământului în fața Președintelui.
Sandu a confirmat că va lansa consultările cu fracțiunile parlamentare în cursul săptămânii viitoare. „Trebuie să avem un guvern destul de repede, anume din motivele legate de deschiderea negocierilor de aderare la UE”, a declarat șefa statului.
MoldATSA, scandalul care a precipitat căderea
Demisia lui Munteanu ea este ultimul episod dintr-un lanț de crize declanșate la 18 iunie a.c., când „Ziarul de Gardă” a publicat o investigație care a arătat că directorul întreprinderii de stat MoldATSA, responsabilă cu securitatea traficului aerian al Moldovei, Dumitru Vangheli, ar fi inclus informații false în CV, inclusiv că ar fi obținut o licență de pilot în Canada și că ar fi lucrat doi ani ca pilot la Air Canada.
Vangheli a fost demis pe 22 iunie. Scandalul s-a extins rapid, iar deputatul PAS Radu Marian, care îl propusese pe Vangheli în funcție, și-a dat demisia din fruntea Comisiei parlamentare pentru economie.
Lovitura politică cea mai grea a venit din altă direcție. O investigație RISE Moldova a dezvăluit că Anastasia Tăburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, ocupa funcția de purtătoare de cuvânt a MoldATSA cu o remunerație lunară care depășea 120.000 de lei moldovenești în 2026, de aproximativ opt ori mai mare decât salariul mediu pe economie și de aproape patru ori mai mare decât salariul Maiei Sandu înseși, potrivit Digi24. Tăburceanu a demisionat și a anunțat că va returna sumele încasate.
Pe fondul acestui val de demisii, primarul Chișinăului, Ion Ceban, anunțase că partidul său, MAN, va depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului, presiune suplimentară care a precipitat decizia lui Munteanu.
Maia Sandu, mulțumiri și critici simultane
Reacția președintei Maia Sandu, exprimată imediat după anunțul demisiei a fost următoarea: pe de o parte, a apreciat eforturile premierului și i-a mulțumit că „și-a asumat răspunderea într-o perioadă complexă”, pe de altă parte, a respins explicit narațiunea cu care Munteanu a ieșit din scenă.
„Speculațiile potrivit cărora a vrut să lupte împotriva abuzurilor și nu a fost lăsat sunt false. Domnul prim-ministru a avut mână liberă să conducă guvernul așa cum a considerat corect. El a ales să plece”, a declarat Sandu, conform Moldpres.
Sandu a recunoscut însă că așteptase mai mult de la Munteanu: „Am așteptat mai multă implicare în decizii complicate, mai multă prezență pentru a asculta oamenii, pentru a explica ce fel de reforme trebuie să facem și de ce trebuie să le facem.”
Totodată, Sandu a menționat că singura fricțiune pe care a cunoscut-o în relația cu premierul a fost de natură interpersonală, privind ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, și că nu au existat condiții sau contradicții de fond în relația lor de lucru.
Reacțiile opoziției
Opoziția a valorificat imediat momentul, iar fostul președinte Igor Dodon a calificat demisia drept „începutul sfârșitului celei mai cinice, ipocrite și corupte guvernări din istoria țării” și a cerut organizarea de alegeri anticipate.
Primarul Ion Ceban a mers în aceeași direcție: „Toată guvernarea PAS și Maia Sandu trebuie să își dea demisia. Trebuie organizate alegeri anticipate. Situația este extrem de gravă.”
Liderul Partidului Democrația Acasă, Vasile Costiuc, a ales un ton diferit, nu de atac, ci de validare indirectă a lui Munteanu: „Ați fost o figură de stil în fruntea Guvernului. Felicitări că nu ați acceptat să fiți folosit în jocuri mizerabile ale guvernării.”
Cine este Alexandru Munteanu
Om de afaceri, economist de profesie și profesor universitar, Munteanu a revenit în Moldova după aproximativ 20 de ani petrecuți în afara țării, inclusiv în serviciul Băncii Mondiale și cu reședința în Ucraina în ultimii ani.
A fost propus de PAS după victoria electorală din septembrie 2025 și investit cu 55 de voturi parlamentare pe 31 octombrie 2025. Era fondatorul și președintele Alianței Franceze din Moldova și unul dintre fondatorii AmCham Moldova, un profil tehnocrat și cosmopolit, ales tocmai pentru credibilitatea sa internațională în contextul negocierilor de aderare la UE.
Ce spune această criză despre fragilitatea guvernării PAS
PAS a câștigat două mandate consecutive pe un discurs anticorupție și pro-european, iar acum se vede nevoit să gestioneze un scandal în care salariile exorbitante, angajările fără concurs și conexiunile cu familia președintei sunt exact ingredientele pe care partidul le-a condamnat la adversari.
Demisia surpriză a lui Munteanu reprezintă o provocare serioasă pentru Maia Sandu și PAS, aflat la al doilea mandat consecutiv. Calendarul este extrem de nepotrivit, iar Moldova urmează să deschidă primul cluster de negocieri de aderare la UE, un moment care ar trebui să fie o victorie politică de referință devine acum un fundal pentru instabilitate guvernamentală.
Cel mai important factor rămâne calendarul european. Moldova se află în mijlocul unui proces de aderare cu mize uriașe, primul cluster negociat pe 15 iunie la Luxemburg, presiunea reformelor din agenda de aliniere la legislația europeană, negocieri de coeziune și fonduri.
Un guvern în administrare curentă, fără capacitate de decizie pe politici majore, este o frână reală în acest proces. Cu cât durează mai mult identificarea unui nou premier și investirea unui nou cabinet, cu atât mai mare este prețul politic și instituțional.
