Fostul ministru al Justiției și consilier prezidențial, Ana Birchall, consideră că întârzierile repetate ale unor investiții strategice trebuie investigate de Parchetul General (PG) și Direcția Națională Anticorupție (DNA), pentru a putea stabili cine a beneficiat de blocarea proiectelor de investiții, prin modificări legislative de ultim moment și piedici administrative.
Fostul ministru susține tranșant că lipsa unei investigații privind blocarea sau întârzierea marilor proiecte energetice ale României ridică „un grav semn de întrebare”. Ana Birchall solicită Parchetului General și Direcției Naționale Anticorupție (DNA) să verifice dacă în spatele acestor blocaje s-au aflat doar incompetența administrativă și deciziile politice greșite, sau și interese economice ori influențe externe.
Într-o postare publicată pe Facebook sub titlul „Cine ține România pe loc și cine are de pierdut din independența noastră energetică?”, Birchall descrie un tipar pe care susține că l-a observat în cazul mai multor investiții strategice: România identifică o resursă, atrage investitori și avansează cu proiectul, dar, înainte de etapa în care acesta ar trebui să producă energie și venituri, apar modificări legislative, întârzieri administrative, contestații sau reluări ale procedurilor.
„Proiectele sunt amânate, «resetate» sau reluate într-o altă formulă, cu alți participanți, cu alte costuri și cu încă zece ani pierduți”, afirmă fostul ministru.
Exemple
Ana Birchall menționează gazele de șist și retragerea Chevron, proiectul Neptun Deep, precum și hidrocentralele construite în proporție mare, dar rămase ani la rând nefuncționale. Ea avertizează că blocaje similare ar putea afecta și alte investiții din domeniile nuclear, hidroenergetic și al gazelor naturale.
În cazul Neptun Deep, ExxonMobil a participat la explorarea perimetrului din Marea Neagră, iar ulterior și-a vândut participația către Romgaz. Birchall consideră benefică participarea directă a statului român la proiect, dar spune că trebuie analizate cauzele întârzierilor și ale schimbării formulei de investiție.
„Faptele arată că împotriva proiectelor Chevron și Exxon a protestat și dl. Nicușor Dan (inclusiv din calitatea de deputat). Ar fi cazul să explice public, argumentat și credibil, tocmai pentru a nu da naștere la speculații!”, spune Ana Birchall.
„Trebuie să avem curajul să ne întrebăm de ce a fost nevoie de atâția ani, de o schimbare fundamentală a formulei și de plata a peste un miliard de dolari pentru preluarea participației companiei americane”, mai susține ea.
Fostul ministru atribuie prezenței ExxonMobil și o posibilă valoare strategică. În opinia sa, menținerea unui interes economic american major în exploatarea gazelor din Marea Neagră ar fi sporit atenția politică a Washingtonului față de securitatea infrastructurii energetice și stabilitatea regiunii.
Birchall precizează că implicarea unei companii private americane nu ar fi reprezentat automat o garanție militară. Ea avansează însă opinia că un interes economic american de miliarde de dolari ar fi putut avea consecințe geopolitice și afirmă că, într-un asemenea scenariu, îi este „greu să creadă” că drone rusești sau ucrainene ar mai fi survolat zona. Această apreciere reprezintă o ipoteză formulată de fostul ministru, nu o concluzie bazată pe probe prezentate public.
„Incompetență, coincidențe sau interese externe?”
Ana Birchall spune că instituțiile statului trebuie să stabilească dacă blocajele au fost exclusiv rezultatul unor deficiențe interne sau dacă anumite decizii au fost influențate din exterior.
Ea subliniază că nu formulează acuzații și că, în lipsa probelor, existența unei intervenții externe nu poate fi afirmată. Consideră însă că ipoteza nu trebuie exclusă înaintea unor verificări, în condițiile mizelor economice și geopolitice din sectorul energetic.
Potrivit acesteia, actorii ostili pot utiliza dezinformarea, influența politică, presiunile economice, organizațiile-paravan și nemulțumirile sociale pentru a întârzia proiecte strategice. În același timp, fostul ministru avertizează că invocarea unei presupuse „mâini externe” nu trebuie să acopere răspunderea autorităților române.
„Uneori nici nu este nevoie ca cineva din exterior să saboteze România. O facem singuri, prin incompetență, lașitate administrativă și decizii politice lipsite de viziune”, afirmă Birchall.
În opinia sa, legislația deficitară, schimbarea regulilor în timpul proiectelor, politizarea instituțiilor, lipsa continuității și teama funcționarilor de a lua decizii reprezintă vulnerabilități de securitate națională. O administrație slabă, adaugă ea, poate fi mai ușor influențată sau exploatată de cei interesați să împiedice România să devină un producător regional important de energie.
Întrebări pentru autorități
Fostul ministru cere verificarea deciziilor administrative și politice, a surselor de finanțare, a eventualelor rețele de influență și a persoanelor care au întârziat proiecte strategice. Printre întrebările formulate de aceasta se numără:
- Cine a schimbat regulile înaintea unor decizii de investiție?
- Cine a întârziat avizele și autorizațiile?
- Cine a beneficiat economic sau politic de retragerea unor investitori?
- Cine a finanțat campaniile împotriva proiectelor strategice?
- Cine răspunde pentru investițiile construite aproape integral, dar rămase nefuncționale?
Ana Birchall precizează că nu afirmă existența unei legături între toate cazurile enumerate. Ea consideră însă că repetarea unor rezultate asemănătoare justifică verificări instituționale.
„Coincidențe, incompetență sau interese externe? Instituțiile statului, începând cu Parchetul General și DNA, au obligația să afle”, susține fostul ministru.
În final, Ana Birchall afirmă că rămâne „un grav semn de întrebare” faptul că, până în prezent, Parchetul General și DNA nu s-au autosesizat sau nu au fost sesizate oficial de instituțiile responsabile în legătură cu aceste situații.
