Un conflict de muncă între fosta directoare financiară a Spitalului Municipal Sighișoara, Alina Livia Lazăr, și conducerea actuală a unității spitalicești a escaladat în ultimele zile, după ce procedura de reintegrare dispusă de instanță a ajuns în faza executării silite.
După ce instanța a anulat decizia prin care raporturile de muncă ale fostei angajate au fost afectate și a obligat spitalul la reintegrarea acesteia, precum și la plata despăgubirilor aferente perioadei cuprinse între 19 februarie 2024 și data reintegrării efective, fosta directoare a apelat la un executor judecătoresc.
Pe 14 august 2026, executorul s-a prezentat la sediul Spitalului Municipal Sighișoara pentru punerea în executare a hotărârii. Managerul instituției, dr. Dan Ștefan Sîmpălean, nu a fost prezent, iar persoana care îl înlocuia a susținut că nu are competența de a pune în executare o hotărâre judecătorească. Înlocuitorul managerului este actualul director financiar, care ocupă în prezent postul pe care instanța a dispus reintegrarea Alinei Livia Lazăr.
De cealaltă parte, fosta directoare, reprezentată de avocata Lavinia Nicoleta Coțofană, susține că spitalul avea obligația de a se conforma titlului executoriu și că existența contestației la executare formulate de instituție nu suspendă, prin ea însăși, procedura.
Ce a decis instanța
Litigiul se află pe rolul Tribunalului Mureș, Secția Civilă, de Litigii de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr. 5871/102/2024*.
Reclamanta, Alina Livia Lazăr, reprezentată de avocata Lavinia Nicoleta Coțofană, a contestat în instanță decizia nr. 20/16.02.2024 emisă de Spitalul Municipal Sighișoara și a câștigat.
Pe 2 iulie 2026, instanța a pronunțat Sentința civilă nr. 2964/2026, prin care:
- a anulat decizia nr. 20/16.02.2024 emisă de spital;
- a dispus repunerea părților în situația anterioară, inclusiv reintegrarea reclamantei pe postul deținut anterior;
- a obligat spitalul la plata unor despăgubiri egale cu drepturile salariale de care ar fi beneficiat reclamanta între 19 februarie 2024 și data reintegrării efective, sume ce urmează a fi indexate și reactualizate;
- a respins, ca neîntemeiate, pretențiile privind cheltuielile de judecată.
Hotărârea a fost declarată executorie, cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Începe executarea silită
În condițiile în care obligațiile stabilite de instanță nu au fost îndeplinite de bunăvoie, Lazăr Alina Livia a apelat, pe 9 iulie 2026, la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătorești Hurubă, Giuncă & Asociații din Târgu Mureș, solicitând deschiderea unui dosar de executare silită.
Cererea a fost însoțită de certificatul de grefă care atestă caracterul executoriu al hotărârii, întrucât redactarea integrală și motivată a sentinței nu era încă disponibilă.
O zi mai târziu, pe 10 iulie 2026, Judecătoria Sighișoara a admis cererea de încuviințare a executării silite, prin Încheierea nr. 2363/2026, pronunțată în dosarul nr. 3884/308/2026.
Instanța a stabilit expres că spitalul trebuie să o repună pe creditoare în situația anterioară deciziei anulate, inclusiv prin reintegrarea acesteia, și să achite despăgubirile calculate de la 19 februarie 2024 și până la data reintegrării efective.
Încheierea de încuviințare a executării silite este fără cale de atac.
În baza acesteia, executorul judecătoresc Maria-Cristina Giuncă a emis, pe 23 iulie 2026, o somație prin care Spitalul Municipal Sighișoara era pus în vedere să se conformeze obligațiilor de reintegrare și plată în termen de 10 zile și să achite cheltuielile de executare, în cuantum de 746 de lei, în termen de o zi.
Documentele arată că somația a fost confirmată ca fiind primită de instituție la data de 31 iulie 2026.
Spitalul contestă executarea
Pe 6 august 2026, Spitalul Municipal Sighișoara a înregistrat la Judecătoria Sighișoara o contestație la executare, în dosarul nr. 4547/308/2026, prin care solicită instanței să analizeze legalitatea demersurilor de executare.
Potrivit informațiilor disponibile la momentul declanșării disputei privind executarea, dosarul se afla în stadiu de fond.
Formularea unei contestații la executare nu suspendă însă, prin ea însăși, executarea. Pentru oprirea temporară a procedurii este necesară suspendarea executării în condițiile prevăzute de lege.
Acest aspect a devenit esențial în disputa dintre spital și creditoare, în condițiile în care, la momentul programării executorului pentru 14 august, nu exista o măsură de suspendare care să împiedice continuarea procedurii.
Vizita executorului și solicitarea de amânare
Pe 12 august 2026, executorul a notificat spitalul că se va deplasa la sediul instituției pe 14 august, la ora 13:00, pentru a pune în executare titlul executoriu.
În aceeași zi, managerul spitalului, dr. Dan-Ștefan Sîmpălean, a transmis executorului o solicitare oficială de reprogramare a vizitei pentru 31 august 2026 sau pentru o altă dată apropiată.
Instituția a invocat două motive. Unu: spitalul nu ar fi primit încă, în formă integrală și motivată, Sentința civilă nr. 2964/2026, ci doar extrasul de pe dispozitiv, ceea ce, în opinia conducerii, ar face dificilă stabilirea exactă a modului de executare a obligațiilor. Doi: la data de 14 august, reprezentantul legal al spitalului și asistența juridică nu ar fi putut fi prezenți, din „motive obiective și temporare”.
Conducerea spitalului a precizat în scris că solicitarea nu reprezintă un refuz de executare și că nu urmărește tergiversarea procedurii.
CITEȘTE ȘI:
Fosta directoare se opune amânării până la 31 august
În seara zilei de 12 august a.c., Alina Livia Lazăr a transmis executorului un punct de vedere prin care a respins argumentele invocate de spital pentru amânarea până la sfârșitul lunii.
Poziția sa este că procedura de executare trebuie să continue atât timp cât nu există o măsură a instanței prin care executarea să fie suspendată.
Fosta directoare a arătat că instanța a încuviințat deja executarea silită și a stabilit expres obligațiile care trebuie îndeplinite de spital, inclusiv reintegrarea și plata despăgubirilor.
În acest context, lipsa motivării integrale a sentinței nu poate constitui, în opinia Alinei Livia Lazăr, un motiv suficient pentru amânarea executării, cu atât mai mult cu cât spitalul cunoștea dispozitivul hotărârii și obligațiile stabilite de instanță.
Un alt argument invocat este acela că instituția ar fi avut la dispoziție suficient timp pentru a-și organiza reprezentarea. Somația a fost emisă pe 23 iulie și confirmată ca fiind primită de spital pe 31 iulie.
Fosta directoare a invocat și problema reprezentării instituției, arătând că absența managerului nu ar trebui să paralizeze executarea unei hotărâri judecătorești, în condițiile în care spitalul are o structură de conducere și persoane care pot asigura reprezentarea instituției.
Lazăr Alina Livia a cerut executorului să continue procedura „cu celeritate”, exprimând totodată disponibilitatea pentru o eventuală reprogramare, însă nu mai târziu de 17 august 2026.
Executorul s-a prezentat la spital pe 14 august. Managerul a lipsit
În condițiile în care solicitarea de amânare până la 31 august a.c. nu a fost acceptată de Lazăr, executorul judecătoresc s-a prezentat, pe 14 august, la sediul Spitalului Municipal Sighișoara, conform programării, pentru punerea în executare a hotărârii.
Managerul spitalului nu a fost prezent.
Potrivit situației relatate, reprezentarea instituției a fost asigurată de persoana care îl înlocuia pe manager și care ocupă chiar postul pe care instanța a dispus reintegrarea fostei directoare financiare.
Aceasta a susținut că nu are competența necesară pentru a pune în executare hotărârea.
Un aspect de clarificat este în ce măsură absența reprezentantului legal al instituției poate împiedica punerea în executare a unei hotărâri judecătorești executorii, în condițiile în care executarea fusese deja încuviințată de instanță și nu exista o măsură de suspendare?
Fiecare zi până la reintegrarea efectivă pune presiune pe banul public
Săptămâna trecută, Spitalul Municipal Sighișoara a transmis un calcul al sumelor stabilit unilateral de instituție. Calculul nu corespunde însă dispozitivului Sentinței civile nr. 2964/2026, care stabilește expres atât perioada pentru care sunt datorate despăgubirile – începând cu 19 februarie 2024 și până la data reintegrării efective -, cât și faptul că sumele trebuie indexate și reactualizate.
Dincolo de disputa procedurală, întârzierea reintegrării are și o componentă financiară importantă.
Prin Sentința civilă nr. 2964/2026, despăgubirile datorate reclamantei nu au fost stabilite pentru o perioadă care se încheie la data pronunțării hotărârii, ci până la data reintegrării efective.
În consecință, atât timp cât reintegrarea nu are loc, perioada pentru care sunt calculate despăgubirile continuă să se prelungească, potrivit dispozitivului hotărârii.
Altfel spus, întârzierea punerii în executare nu înseamnă doar amânarea revenirii fostei angajate pe post, ci poate însemna și majorarea sumei pe care instituția va trebui să o achite din bani publici.
Ce consecințe poate avea neexecutarea
Neexecutarea unei hotărâri judecătorești executorii produce consecințe juridice. În cadrul executării silite pot fi utilizate mecanismele prevăzute de lege pentru constrângerea debitorului la îndeplinirea obligației stabilite prin titlul executoriu, în condițiile și prin procedurile prevăzute de lege.
Separat de continuarea executării silite, în funcție de împrejurările concrete, de conduita persoanelor implicate și de obligațiile legale care le reveneau, neexecutarea unei hotărâri judecătorești poate pune și problema altor forme de răspundere prevăzute de lege.
Existența unei asemenea răspunderi și identificarea persoanelor cărora le-ar putea fi imputată nu pot fi însă stabilite anticipat. Aceste aspecte trebuie analizate, dacă va fi cazul, de autoritățile și instanțele competente, în raport cu situația concretă și cu probele existente.
