Generalul maior Mircea Gologan, locțiitor pentru resurse al șefului Statului Major al Apărării (SMAp), gl. Gheorghiță Vlad, a acordat un împrumut de 250.000 de dolari către Petronelia Salitră, soția colonelului Constantin Salitră, cel care, împreună cu omul de afaceri Nicolae Dumitru (NIRO), au înființat Complexul comercial „Europa” din București.
Gl. mr. Mircea Gologan ocupă această funcție din 23 decembrie 2024. Anterior, a fost locțiitor al comandantului Corpului NATO de Reacție Rapidă din Turcia și comandant al Brigăzii 81 Mecanizate „General Grigore Bălan”.
Este un apropiat al gl. Vlad Gheorghiţă, șeful Statului Major al Apărării (SMAp). A fost numit pe poziția de locțiitor al comandantului Corpului NATO de Reacție Rapidă din Turcia în 2022, pentru o perioadă de 3 ani, fiind însoţit la post de către soţie. Proaspăt ofiţer de relaţii publice, din postările de pe canalul de Youtube al soției reiese faptul că aceasta este și instructor de pilates.
La revenirea în țară, gl. mr. Mircea Gologan a fost pus să gestioneze resursele Armatei.
Un sfert de milion de dolari
Potrivit declarației de avere depuse în 2021, gl. mr. Gologan a acordat un împrumut în nume personal de 250.000 de dolari către o anumită Petronelia Salitră. Anul în care a fost acordat împrumutul nu este menționat.
Petronelia Salitră este soția colonelului Constantin Salitră, cel care, împreună cu omul de afaceri Nicolae Dumitru (NIRO), au înființat Complexul comercial „Europa”.
Potrivit unor informații din presă, Dumitru Nicolae (NIRO) este finul lui Nuţu Cămătaru, iar fraţii Cămătaru asigurau „ordinea şi paza” în perimetrul controlat de reţeaua colonelului Salitră.
În 1995, col. Constantin Salitră a murit, după ce mașina sa a fost lovită de un TIR, care a ieșit de pe o stradă secundară. După moartea acestuia, catalogată suspectă de presă, soția sa Petronelia a vândut, în anul 1999, cota sa din terenul de aproximativ 10 hectare pe care era construit Complexul „Europa” către Nicu Gheară, intrat şi el în afacere cu Nicolae Dumitru.
O investigație detaliată despre acest caz a fost publicată de RISE Project. Publicația a documentat prezența în structurile care administrau Complexul „Europa” a unor persoane apropiate de Nicu Gheară, asociați cu Salitră în firma Euro Utimex, înființată în 1993.
Declarația de avere din 2020 a gl. mr. Gologan, utilă pentru a verifica dacă suma de 250.000 de dolari poate fi justificată din venituri legale, nu este disponibilă pe site-ul SMAp. De asemenea, declarațiile de avere ale gl. mr. Gologan anterioare anului 2021 nu sunt disponibile. În 2025 a depus, și este publică, doar declarația de interese.
Pe site-ul integritate.ro, al Agenției Naționale de Integritate (ANI), nu este nicio declarație de avere sau de interese a gl. mr. Gologan.
Un articol publicat de „BistritaBusiness.ro” face referire la declarația de avere din 2017 a colonelului (de la acea vreme) Mircea Gologan, comandant al Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” de la Bistrița, în care apare și împrumutul acordat Petroneliei Salitră.
„Unul dintre cei mai înstăriți militari din România este colonelul Mircea Gologan. Potrivit declarației de avere a acestuia din 2017 și calculelor BistrițaBusiness.ro, averea acestuia se apropie de 1 milion de dolari. Veniturile sale în 2016 au fost de cca. 35.000 euro.
Colonelul Gologan, cu o carieră remarcabilă în spate, deține în București o casă de 316 mp și un teren, cu o valoare probabilă de piață de 400.000 euro, are cca. 180.000 euro în depozite, conturi curente, bijuterii și colecții numismatice și are de recuperat 250.000 dolari dintr-un împrumut acordate Salitrei Petronelia. Colonelul mai deține acțiuni la două firme, SIF Muntenia și Simco SA.
La capitolul venituri, Gologan a câștigat, în 2016, suma de 32.100 euro, ca șef serviciu NATO HQ în cadrul UM 02515. Veniturile suplimentare i-au adus încă cca. 3400 de euro”, scria publicația bistrițeană în 2017.
În 2019, ObservatorBN.ro scria că soția lui Mircea Gologan, Elena, era angajată a Brigăzii comandate de soțul său, pe poziția de ofiţer de relaţii publice. Ea scria comunicate de presă despre activităţile militarilor bistriţeni, inclusiv despre partenerul său de viață.
Obligație legală
Declarațiile de avere și interese lipsesc, deși, prin prisma funcțiilor publice ocupate, gl. mr. Gologan era obligat prin lege să le depună.
„Independent news” trece în revistă aceste funcții:
- Comandant de pluton, companie, batalion;
- Misiune ISAF, Afganistan (2012);
- SHAPE/ACT – Allied Command Transformation, Bruxelles, 2013–2016;
- Comandant Brigada 81 Mecanizată, Bistrița, 2017–2019;
- Șef Direcție (SMAp), 2019 – 2020;
- Serviciu la Statul Major al Apărării, 2019 – 2021;
- Comandant-adjunct al Corpului NATO de Reacție Rapidă din Turcia (NRDC-TUR), 3 ani (~2022–2024/2025);
- Locțiitor pentru Resurse al șefului SMAp – din decembrie 2024/ianuarie 2025;
Gl. Gologan refuză să ne răspundă la întrebări
Gl. mr. Mircea Gologan a refuzat să răspundă la întrebările „Independent news” referitoare la împrumutul acordat Petroneliei Salitră și lipsa declarațiilor de avere și de interese: „După cum cunoașteți, militarii nu interacționează cu mass-media decât prin intermediul Biroului de Presă al MApN. De asemenea, cred că numărul meu de telefon nu este public…”, ne-a comunicat gl. Gologan într-un mesaj WhattsApp.
Am încercat în zadar să-i explicăm că MApN nu are are atributii să lămurească chestiunea împrumutului, fiind vorba de o „chestiune personală”.
Declarații de avere și interese lipsă
Un alt ofițer de rang înalt de la nivelul SMAp cu neclarități legate de propria avere este gl. lt. Dragoş – Dumitru Iacob, locţiitor al şefului Statului Major al Apărării. Acesta nu și-a mai declarat veniturile din anul 2019, potrivit site-ului Agenției Naționale de Integritate (ANI), consultat de „Independent news”.
Gl. lt. Dragoş – Dumitru Iacob
Conform CV-ului postat pe site-ul Statului Major al Apărării (SMAp), gl. Iacob a fost numit în această funcție în 15 ianuarie 2024. În mod normal, pe site-ul SMAp sau pe pel cel al MApN trebuia să apară declarațiile de avere și cele de interese, depuse în baza prevederile Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. Documentele nu se regăsesc, însă, pe cele două site-uri.
Mai mult, gl. lt. Iacob a ocupat anterior pozițiile de comandant al Diviziei 2 Infanterie „Getica”, precum și pe cea de comandant al Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est al NATO (HQ MNC-SE), în perioada februarie 2022 – ianuarie 2024, funcții din care avea obligația legală să depună declarații de avere și interese. Nu s-a întâmplat asta.
Potrivit unor surse militare confidențiale, gl. lt. Iacob a achiziționat recent un SUV în valoare de aproximativ 30.000 de euro, cu ajutorul unui apropiat din anturajul comenzii SMAp.
Gl. lt. Dragoş – Dumitru Iacob a refuzat să răspundă solicitării „Independent news” de a prezenta un punct de vedere public pe marginea situației averii personale. În vom publica ulterior pe măsură ce ne va parveni.
Gl. lt. Dragoş – Dumitru Iacob este mâna dreaptă a gl. Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării (SMAp), care are calitatea de suspect, într-un dosar DNA, pentru complicitate la uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
Concret, DNA susține că, în iulie 2025, gl. Vlad ar fi facilitat demersul prin care gl.-lt. Iulian Berdilă a cerut Ministerului Educației suplimentarea locurilor bugetate la Facultatea de Educație Fizică și Sport din București. Demersul de suplimentare a locurilor ar fi fost făcut pentru ca fiica generalului Mihai Șomordolea, fost secretar al CSAT, să treacă de la taxă la buget și, ulterior, să poată fi încadrată ca ofițer în MApN.
Potrivit procurorilor:
- solicitarea nu intra în atribuțiile lui Berdilă, ci exclusiv în cele ale Direcției Generale Management Resurse Umane din MApN;
- în urma solicitării au fost create 20 de locuri bugetate suplimentare;
- 20 de candidați au fost transferați de la locuri cu taxă la locuri finanțate de stat;
- trei dintre aceștia urmau să fie încadrați ca ofițeri în MApN după absolvire;
- folosul necuvenit invocat de DNA este avantajul obținut de cei 20 de studenți.
Și șeful SMAp a uitat să declare 330.000 de lei
În contextul acestui scandal, DeFapt.ro a descoperit în declarația de avere, depusă la 30 de zile de la numirea sa în fruntea Statului Major al Apărării, în ianuarie 2024, și publicată pe site-ul MApN, că gl. Gheorghiță Vlad a declarat inițial un cont la Raiffeisen Bank, deschis încă din anul 2000, cu un sold de 330.000 de lei.
Suma nu apăruse în declarațiile sale anterioare, deși contul funcționa de peste două decenii.
A fost îngrădită transparența declarațiilor de avere
În ultimii ani, Agenția Națională de Integritate (ANI) nu s-a sesizat în legătură cu situația celor doi ofițeri de rang înalt, care nu au respectat obligațiile legale privind depunerea declarațiilor de avere și interese.
Ulterior, începând cu luna mai 2025, prin Decizia nr. 297/2025, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale mai multe prevederi ale Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor publice.
Curtea a stabilit că declarațiile de avere nu mai trebuie să conțină date despre bunurile și veniturile soțului/soției și ale copiilor declarantului, și – important pentru cazul de față – că instituțiile publice și Agenția Națională de Integritate (ANI) nu mai au obligația de a publica aceste declarații pe propriile site-uri. Potrivit CCR, depunerea declarației la ANI, în vederea verificării, este suficientă, iar publicarea ei online ar încălca dreptul la viață privată al declarantului.
Decizia produce efecte doar pentru viitor și nu afectează declarațiile depuse înainte de publicarea ei în Monitorul Oficial, care rămân disponibile așa cum au fost depuse inițial.
Prin urmare, absența unei declarații de avere de pe site-ul ANI sau al instituției pentru perioada ulterioară acestei decizii nu înseamnă neapărat că declarantul nu și-a îndeplinit obligația legală, ci poate reflecta doar faptul că instituțiile nu mai sunt obligate să o facă publică. Rămâne însă o întrebare legitimă dacă respectiva declarație a fost totuși depusă la ANI, chestiune care poate fi clarificată printr-o solicitare directă către agenție sau instituția vizată.
În contextul secretizării declarațiilor de avere prin Decizia CCR nr. 297/2025, Parlamentul a adoptat, în august 2026, o nouă Lege a Integrității, ca jalon asumat prin PNRR (cu o miză de 770 de milioane de euro din fonduri europene). Legea a fost votată de Senat pe 5 august 2026 și de Camera Deputaților, for decizional, pe 24 august 2026, urmând să intre în vigoare după promulgare.
Potrivit noii legi, declarațiile de avere vor redeveni parțial publice începând din ianuarie 2027, însă într-o formă mult mai puțin transparentă decât cea de dinainte de decizia CCR: în loc de sume exacte, ANI va genera o „fișă publică” sintetică, în care bunurile, veniturile și participațiile la firme vor fi raportate pe intervale valorice (de exemplu 1 – 50.000 de euro, 50.000 – 1 milion de euro, peste 1 milion de euro, fără adrese, suprafețe exacte, mărci auto sau sume precise. În plus, declarațiile rămân inaccesibile publicului timp de șapte ani de la depunere.
Practic, chiar și după intrarea în vigoare a noii legi, verificarea detaliată a averilor unor demnitari sau cadre militare va fi considerabil mai dificilă decât înainte de 2025, ceea ce limitează capacitatea presei și a societății civile de a semnala eventuale nereguli în timp util.
