Valentin Ștefan este, din iunie 2021, șeful Poștei Române. Anterior, între iulie 2020 – iunie 2021, a fost director adjunct. Membru PNL, numit la conducerea Poștei cu susținerea acestui partid, Valentin Ștefan este prieten la cataramă cu Sebastian Burduja, fiul lui Marinel Burduja.
Din 2019, Burduja Sr. este membru în Consiliul de Administrație al ALRO, companie controlată la acea vreme de grupul Vimetco, al oligarhului rus Vitali Machitski.
Valentin Ștefan a studiat în Rusia. Între 2008-2009, a urmat cursurile Universității din Sankt Petersburg. A studiat și în SUA: „Studii ruse și est- europene”. Între 2011-2013, a urmat acest master la Universitatea UNC Chapel Hill (Carolina de Nord).
Înainte de a pleca la Sankt Petersburg, între 2004 – 2008, a urmat cursurile Facultății de Istorie din cadrul Universității București.
În timp ce studia la Sankt Petersburg și-a cunoscut fosta soție, o sud-coreeancă cu cetățenie americană, bună vorbitoare de limba rusă, de care a divorțat între-timp, susțin sursele „Independent news”.
În prezent, Valentin Ștefan are o relație apropiată cu Ana-Smărăndița Irina, director de cabinet al premierului Ilie Bolojan. Aceasta este de origine din Piatra Neamț, orașul natal al lui Marinel Burduja, iar tatăl său este general MApN, mai susțin sursele noastre.
Stagiar la ONU
Între februarie și iulie 2011, Valentin Ștefan a fost stagiar la ONU. Este exact în perioada în care pentru instituția internațională lucra și … Călin Georgescu.
Între 18 iunie 2010 și 2012, Georgescu a fost numit raportor Special al ONU privind efectele negative ale transportului și deversării ilicite de produse și deșeuri toxice și periculoase asupra exercitării drepturilor omului al Consiliului Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (UNHRC) de la Geneva. Informația este pe site-ul oficial al MAE și al OHCHR.
O precizare importantă: un raportor special este expert independent, neremunerat și nu este angajat sau înalt funcționar al ONU.
Consiliul ONU pentru Drepturile Omului (UN Human Rights Council – UNHRC) este un organ interguvernamental al Organizației Națiunilor Unite. A fost creat în 2006 de Adunarea Generală a ONU și este alcătuit din 47 de state membre, alese pentru mandate de câte trei ani.
Consiliul:
- examinează situația drepturilor omului în toate statele;
- adoptă rezoluții și recomandări;
- mandatează raportori speciali și comisii de anchetă;
- realizează Evaluarea Periodică Universală a fiecărui stat.
UNHRC nu este același lucru cu OHCHR – Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului. UNHRC este organismul politic format din state, iar OHCHR este structura administrativă și tehnică a ONU care sprijină activitatea în domeniu.
Interviu cu Igor Dodon în R. Moldova
Ulterior, Valentin Ștefan a fost în Republica Moldova, între iunie- august 2012, cu un proiect de cercetare independentă care a vizat, printre altele, „colectarea de date” despre respectarea drepturilor omului, intervievarea fostului președinte al R. Moldova, Igor Dodon, precum și editarea și producerea unui scurt documentar.
Între octombrie 2013 și iunie 2015, Valentin Ștefan a lucrat ca analist la Kroll Compliance (Virginia), unde s-a ocupat înclusiv de investigarea, alături de autoritățile din R. Moldova, a celebrului caz de fraudă de 1 miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc, pentru care a fost condamnat oligarhii Vlad Plahotniuc și Ilan Shor.
Ulterior, a făcut parte din echipa Exiger Delingence. În 2017, a ajuns partener la RISE Consortium, iar în paralel a lucrat la cunoscuta bancă de investiții la nivel global, Morgan Stanley, unde s-a ocupat de domeniul anti-fraudă în mediul online și a fost responsabil de formarea și coagularea echipei de prevenire a fraudei digitale.
Baza de date a Poștei
Pe 24 iulie 2024, cu patru luni înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, câștigat de Călin Georgescu, Compania Națională Poșta Română (CNPR) a anunțat controversata decizie privind externalizarea baza de date personale a peste 20.000 de angajați și clienți ai Poștei Române către un operator din Republica Moldova, care să gestioneze Serviciul de relații cu clienții (call-center) al companiei.
„Este vorba despre toată baza de date, cu toți cetățenii țării. Nume, prenume, adresă, CNP, seria și numărul cărții de identitate, precum și date despre venituri (câștiguri din jocuri de noroc sau din pariuri, chirii, rente, dobânzi), date colectate pentru a stabili cine a beneficiat de schemele de ajutor prin cardul de energie. Practic, a fost externalizată baza de date cumulată a ANAF, Evidența Populației și Casa de Pensii”, ne-au declarat surse din CN „Poșta Română”.
În legătură cu această decizie, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a demarat o anchetă pentru a stabili dacă a fost făcut un studiu de impact și dacă au fost informate persoanele vizate de acest transfer, obligație legală prevăzută în Regulamentul GDPR.
Citește mai multe despre acest subiect:
EXCLUSIV | CN Poșta Română este anchetată pentru modul în care a externalizat în R. Moldova, înainte de prezidențialele din 2024, datele salariaților și clienților companiei
Mutarea a făcut parte dintr-un plan mai amplu de extindere internațională a Poștei Române, început, încă din decembrie 2022, când a fost înființată prima subsidiară externă la Chișinău.
La acea vreme, Valentin Ștefan era director general al CN Poșta Română, companie ce funcționa sub autoritatea ministerului condus de bunul său prieten, Sebastian Burduja, respectiv, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Vizite în China
Decizia externalizării call-center- ului CN Poșta Română, din iulie 2024, a fost precedată și succedată de două vizite pe care Valentin Ștefan le-a făcut în China, în martie și septembrie 2024, despre care a scris Newsweek România.
Despre vizita din martie, Valentin Ștefan nu și-a anunțat superiorii. Ministrul Digitalizării de la vremea respectivă, Bogdan Ivan (PSD), afirma că a dorit să stea de vorbă cu directorul general al Poștei Române, dar a constatat că acesta este plecat din ţară, în China.
„L-am căutat inclusiv în această săptămână pe domnul director al Poștei Române pentru discuţii practice cu cei din sindicat. Din păcate, este plecat din ţară, fără să informeze pe nimeni, fără să informeze acţionarul majoritar – Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, consiliul de administraţie. Şi este plecat şi printr-o zonă puţin mai exotică, ca să spun aşa, undeva prin China. Aştept cu mare interes reîntoarcerea în ţară a domnului director general şi explicaţii clare în faţa acţionarului majoritar şi în faţa sindicatului, pe această temă, pentru a debloca situaţia”, a spus Ivan. La acel moment, CN Poșta Română a refuzat să comenteze afirmațiile acestuia.
Motivul oficial al vizitelor a fost: consolidarea unui parteneriat între Poșta Română și China Postal Service, precum și între CNPR și cele două mari platforme chinezești de e-commerce, Temu și Shein.
Vizitele lui Valentin Ștefan în China au fost consemnate în termeni favorabili de presa de stat de la Beijing. Miza vizitei, din perspectiva Beijing-ului, a fost perfect sintetizată de publicația „China Post Express & Logistics Newspaper”.
„Ca stat membru al UE, România este un centru crucial pentru cooperarea dintre China și Europa Centrală și de Est, și chiar cu restul Europei, și este, de asemenea, o țară cheie în cadrul Inițiativei „O centură, un drum” („One belt, One road” – n.trad.). Poșta Română speră să își valorifice avantajele geografice pentru a servi drept trambulină pentru investițiile chineze în Europa.”
Valentin Ștefan a refuzat să răspundă la întrebările „Independent news”
I-am adresat directorului general Valentin Ștefan 33 de întrebări, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public. Nu a răspuns la niciuna dintre ele. „Independent news” publică răspunsul acestuia:
„Compania Națională „Poșta Română” S.A. a analizat solicitarea dumneavoastră prin raportare la dispozițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, precum și la legislația aplicabilă în materia protecției datelor cu caracter personal și a informațiilor supuse unor regimuri speciale de protecție.
Potrivit art. 2 lit. B) din Legea nr. 544/2001, prin „informația de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice”.
Totodată, dreptul de acces la informații privește informațiile existente și deținute de entitatea obligată de lege și nu instituie o obligație generală de a elabora răspunsuri la chestionare, de a formula opinii sau aprecieri, de a reconstitui conversații ori relații personale și nici de a efectua investigații în vederea stabilirii unor fapte care nu rezultă din documentele oficiale deținute.
În urma analizei întrebărilor formulate, constatăm că acestea cuprind mai multe categorii distincte de solicitări.
1. O primă categorie privește aspecte referitoare la viața privată, relațiile personale, apartenența politică, contacte personale sau profesionale și alte elemente care țin de parcursul individual al unei persoane. Acestea nu reprezintă, prin ele însele, informații privind activitatea Poștei Române.
În plus, potrivit art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001, informațiile cu privire la datele personale sunt exceptate de la accesul liber, în condițiile legii.
În consecință, întrebările referitoare la natura unor relații personale, data la care acestea au început, păstrarea unor contacte personale, apartenența politică ori alte aspecte care țin de viața privată nu pot face obiectul comunicării de către companie în temeiul Legii nr. 544/2001.
2. O a doua categorie de întrebări privește presupuse propuneri, susțineri, intervenții sau influențe exercitate de anumite persoane în legătură cu numirea, menținerea sau reconfirmarea în funcție.
În ceea ce privește aceste aspecte, Compania poate comunica, în condițiile legii, informațiile oficiale aflate deja pe website-ul oficial al Poștei Române.
Legea nr. 544/2001 nu obligă instituția să formuleze aprecieri sau să reconstituie împrejurări pe baza unor presupuneri ori informații care nu rezultă din evidențele oficiale ale companiei.
3. O altă categorie de întrebări privește studiile, stagiile profesionale, activitățile de cercetare și raporturile profesionale desfășurate anterior ocupării funcției în cadrul Poștei Române.
În măsura în care astfel de informații nu sunt deținute de Poșta Română în cadrul activității sale instituționale și nu constituie informații publice privind activitatea companiei, acestea nu intră în sfera obligației de comunicare prevăzute de Legea nr. 544/2001.
De asemenea, informațiile referitoare la activitatea desfășurată în cadrul unor entități private, inclusiv eventuale obligații de confidențialitate asumate față de acestea, nu pot fi comunicate de Poșta Română în lipsa unui temei legal care să permită divulgarea lor.
4. În ceea ce privește întrebările referitoare la eventualele verificări de securitate, informațiile furnizate autorităților competente, precum și la existența unor certificate, avize sau proceduri de verificare, precizăm că aceste aspecte nu fac parte din obiectul de activitate al Companiei Naționale „Poșta Română” S.A.
Prin urmare, după analiza solicitării, apreciem că întrebările formulate nu pot primi răspunsurile solicitate în forma prezentată, întrucât o parte dintre acestea privesc aspecte care nu reprezintă informații de interes public ale Poștei Române, o parte solicită opinii, aprecieri sau reconstituirea unor discuții care nu rezultă din documente oficiale, iar o altă parte vizează date cu caracter personal ori informații supuse unor regimuri juridice speciale.
Precizăm că această poziție nu afectează dreptul de acces la informațiile de interes public privind activitatea Poștei Române. Compania asigură accesul la asemenea informații în condițiile Legii nr. 544/2001, cu respectarea limitărilor și excepțiilor prevăzute de lege.”
